Incepand cu anul editorial 2013-2014 puteti publica in revista noastra articole contra sumei de 30 lei/articol pe care ii veti depune in contul RO21BRDE340SV37012943400, deschis la banca BRD, titular cont Dragos Hutuleac. Confirmarea de plata o puteti face telefonic la 0742 281 934 sau atasati chitanta scanata alaturi de articolul trimis online. In acest pret intra eliberarea unei adeverinte de publicare, necesare portofoliului personal. Asteptam articolele dv. la adresa: edituracadrelordidactice@yahoo.com. PUBLICAM ORICE ARTICOL CARE SE INCADREAZA IN TEMATICA RUBRICILOR PE CARE LE DETINEM!!! Vă mulţumim!


Revista „Romania Azi" nu se vrea a fi „altfel”. Altfel sunt toate revistele. Noi vrem să fim numai diferiti. Diferiți în sensul ca vom promova normalul și firescul ca parte a cotidianului. Chestiuni care, la ora actuală, se află în contradicție. Evident, aceasta revista nu este nimic altceva decât o „aflare în treabă” a unor frustrați dar, totuși, parafrazând un fost prim-ministru, cititorii noștri sunt mai deștepți decât scriitorii altora. Așa că,vă rog, nu ne acordați nicio șansă. Adevărul e ca suntem foarte plictisitori. Tratăm exact aceleași probleme pe care le tratați și dumneavoastră care, normal, le tratați mult mai bine.

Nu, nu vrem sa trăim într-o lume mai bună. Aceasta este excelentă. Doar puțin prăfuită și neunsă. Scârție. În încercarea noastră de-a o unge, ne vom murdări mâinile cu cea ce se cheamă „societate”. O instituție menită să ajute omul dar care lucreză în detrimentul său. Singurul ei merit e acela că ne unește pe toți împotriva a ceva. Care este numele acelui ceva nu poate ști decât fiecare în parte.

Sincer, nu aveți niciun motiv sa ne citiți. Nu suntem geniali. Dar măcar încercăm.

Cu respect, Dragoș Huțuleac-editor
Membri onorifici: L.D. Clement, Emilia Guliciuc, Viorel Guliciuc

Colegiu redactional: Gabriela Alionte, Cornelia Bratu,Cristina Bîndiu, Daniela Ceredeev, Dandeş Albert Aurel,Marius Esi, Marius Cucu, Mitric Dănuţa, Gelu Clitnovici, Damian Gheorghiu, Corina Gheorghiu,Ovidiu Hutuleac ,Gabi Pîţu, Ilie Sauciuc

Colaboratori: Caciuc Adriana

Editor: Dragoş Huţuleac

Incepand cu anul editorial 2013-2014 puteti publica in revista noastra articole contra sumei de 10 lei/artico,l pe care ii veti depune in contul RO21BRDE340SV37012943400, deschis la banca BRD, titular cont Dragos Hutuleac. Confirmarea de plata o puteti face telefonic la 0742 281 934 sau atasati chitanta scanata alaturi de articolul trimis online. In acest pret intra eliberarea unei adeverinte de publicare, necesare portofoliului personal. Asteptam articolele dv. la adresa: revistaromaniaazi@yahoo.com. Vă mulţumim!
Revista apare in data de 24 a fiecarei luni.
Incepand cu anul editorial 2013-2014 puteti publica in revista noastra articole contra sumei de 30 lei/articol pe care ii veti depune in contul RO21BRDE340SV37012943400, deschis la banca BRD, titular cont Dragos Hutuleac. Confirmarea de plata o puteti face telefonic la 0742 281 934 sau atasati chitanta scanata alaturi de articolul trimis online. In acest pret intra eliberarea unei adeverinte de publicare, necesare portofoliului personal. Asteptam articolele dv. la adresa: edituracadrelordidactice@yahoo.com. PUBLICAM ORICE ARTICOL CARE SE INCADREAZA IN TEMATICA RUBRICILOR PE CARE LE DETINEM!!! Vă mulţumim!
Anul IV

ISSN 2067 – 5178

Recieve news about this website directly to your mailbox
Scrieţi codul de control "6084"

Despre noi înşine şi alte câteva incertitudini (I) (Dragos Hutuleac)

Despre noi înşine şi alte câteva incertitudini (I)
Dragoş Huţuleac

Substantivul propriu cu iz aproape familiar „România”, îşi schimbă structura şi asistăm, pe zi ce trece, la o rescriere a sa cu „î” di n „i”, aşa cum bine îi şade unui cuvânt ajuns la maturitate…politică. Acest ultim termen se comportă ca un virus. Odată intrat în noi ne îmbolnăveşte, ne transformă, ne condamnă la o alienare plurivalentă capabilă de lupte seculare care durează mai mult sau mai puţin de 30 de ani, în fucţie de anumite afinităţi avute cu viaţa de apoi. Iar partea oarecum amuzantă a acestei activităţi constă în mulţumirea cu care o practicăm, asta deşi cunoaştem de mici efectele deloc pozitive ale domniilor lor viruşii, mai cu seama dacă sunt produşi de către concetăţenii domniilor noastre, oamenii.
Efectele acestei îmbolnăviri se resimt, mai cu seamă, la noua generaţie ce se ridică niţel cocoşată de importanţa propriei personalităţi şi misiuni. Tineri mutilaţi de o politică lipsită de caracter, personifică printr-o individualitate colectivă ceea ce suntem, ceea ce am devenit. Ad vulvam de eis matris este varianta antică a contemporanului fuck you all prin care junii patriei, cu mine în frunte, înţeleg să-şi deschidă orizonturile. Ce orizonturi majestoase!!! Încăpem în ele, fiţi liniştiţi, nu avem vise, avem erecţii, iar cu ele ne putem integra liniştiţi şi-n absolut.

Începând cu acest număr al revistei Romania-Azi, îmi propun să realizez un serial care să ofere o alternativă celor enunţate mai sus. Aş vrea să încercăm împreună să privim viaţa pe de-antregul, în plenitudinea sa de bucurie şi mister. Viaţa nu se reduce la politică şi sex, cu tot ceea ce implică aceşti doi termeni, ci numai la iubire. Sf. Augustin spunea „iubeşte şi fă ce vrei” pentru că astfel nu există riscul de a greşi. Aşa că în cele ce urmează, vom face o incursiune în lumea ezoterică, o lume cu ajutorul careia sper să ne cunoaştem mai bine şi să ne bucurăm unii de alţii.

Aşadar, astazi vom vorbi despre viaţă. Viaţa ca joc ancestral intre doua puncte de culoare vernil. De ce vernil? Pentru ca aşa mi s-a năzărit şi nimic nu va putea schimba asta. Culorile sunt simple amăgiri. Ele exista numai la nivel senzorial, de perceptie, nicidecum în ele însele. Felul in care ne raportam la ele nu-i cu nimic mai important decât această teribila amagire ca suntem. Noi mai mult existăm, ceea ce presupune alte inflexiuni ale verbului a fi. Nişte inflexiuni oarecum mai comune, mai cotidiene. Ca sa ajungem la acel „sunt” indivizibil, trebuie să ne sinucidem de-a lungul întregii noastre vieţi. Nu trebuie sa traim clipa ci, mai degrabă, trebuie sa ne lăsăm „trăiţi” de către aceasta. Numai odată ce vom înţelege raportul dintre macro-cosmos şi micro-cosmos vom putea fi întregi. Până atunci suntem fie vanzători, fie profesori, fie beţivi, fie şoferi etc., identităţi asumate şi integrate personalităţii noastre de-a lungul timpului când, de fapt, noi nu suntem nimic altceva decît oameni. Simple întrupări ale voinţii creatoare ce guvernează întregul edificiu spaţio-temporal al universului. Evoluţia noastră depinde de asumarea propriei conştiinţe care în mod automat face parte din conştiinţa universală a lumii. Aceleaşi reguli le guvernează atât pe una cât şi pe cealaltă. De fapt, această distincţie este una subiectivă. Cele două conştiinţe sunt numai una, doar întrupările diferă.
Azi, după cum am mai spus, mi-am propus să vorbesc despre viaţă. Nu cred că voi reuşi. Vă las pe voi, splendizi arhangheli ai zilei de maine să-mi acordaţi încă o şansă. Singularitate voastră aşază lumea la picioarele zeilor. Recunosc, încă nu am cunoscut nici un zeu, dar timpul nu este pierdut. Mai am încă două suflete după care alerg…
Astăzi, repet, voi vorbi despre viaţă. Vă rog să mă iertaţi! Sunt sigur că voi greşi. (va continua…)
04/23/2010 22:39:09
hutuleacd
In numele libertatii absolute de exprimare, autorii raspund in mod direct de continutul materialelor publicate sub semnatura proprie
Name
Email
Comment
Or visit this link or this one