Incepand cu anul editorial 2013-2014 puteti publica in revista noastra articole contra sumei de 30 lei/articol pe care ii veti depune in contul RO21BRDE340SV37012943400, deschis la banca BRD, titular cont Dragos Hutuleac. Confirmarea de plata o puteti face telefonic la 0742 281 934 sau atasati chitanta scanata alaturi de articolul trimis online. In acest pret intra eliberarea unei adeverinte de publicare, necesare portofoliului personal. Asteptam articolele dv. la adresa: edituracadrelordidactice@yahoo.com. PUBLICAM ORICE ARTICOL CARE SE INCADREAZA IN TEMATICA RUBRICILOR PE CARE LE DETINEM!!! Vă mulţumim!


Revista „Romania Azi" nu se vrea a fi „altfel”. Altfel sunt toate revistele. Noi vrem să fim numai diferiti. Diferiți în sensul ca vom promova normalul și firescul ca parte a cotidianului. Chestiuni care, la ora actuală, se află în contradicție. Evident, aceasta revista nu este nimic altceva decât o „aflare în treabă” a unor frustrați dar, totuși, parafrazând un fost prim-ministru, cititorii noștri sunt mai deștepți decât scriitorii altora. Așa că,vă rog, nu ne acordați nicio șansă. Adevărul e ca suntem foarte plictisitori. Tratăm exact aceleași probleme pe care le tratați și dumneavoastră care, normal, le tratați mult mai bine.

Nu, nu vrem sa trăim într-o lume mai bună. Aceasta este excelentă. Doar puțin prăfuită și neunsă. Scârție. În încercarea noastră de-a o unge, ne vom murdări mâinile cu cea ce se cheamă „societate”. O instituție menită să ajute omul dar care lucreză în detrimentul său. Singurul ei merit e acela că ne unește pe toți împotriva a ceva. Care este numele acelui ceva nu poate ști decât fiecare în parte.

Sincer, nu aveți niciun motiv sa ne citiți. Nu suntem geniali. Dar măcar încercăm.

Cu respect, Dragoș Huțuleac-editor
Membri onorifici: L.D. Clement, Emilia Guliciuc, Viorel Guliciuc

Colegiu redactional: Gabriela Alionte, Cornelia Bratu,Cristina Bîndiu, Daniela Ceredeev, Dandeş Albert Aurel,Marius Esi, Marius Cucu, Mitric Dănuţa, Gelu Clitnovici, Damian Gheorghiu, Corina Gheorghiu,Ovidiu Hutuleac ,Gabi Pîţu, Ilie Sauciuc

Colaboratori: Caciuc Adriana

Editor: Dragoş Huţuleac

Incepand cu anul editorial 2013-2014 puteti publica in revista noastra articole contra sumei de 10 lei/artico,l pe care ii veti depune in contul RO21BRDE340SV37012943400, deschis la banca BRD, titular cont Dragos Hutuleac. Confirmarea de plata o puteti face telefonic la 0742 281 934 sau atasati chitanta scanata alaturi de articolul trimis online. In acest pret intra eliberarea unei adeverinte de publicare, necesare portofoliului personal. Asteptam articolele dv. la adresa: revistaromaniaazi@yahoo.com. Vă mulţumim!
Revista apare in data de 24 a fiecarei luni.
Incepand cu anul editorial 2013-2014 puteti publica in revista noastra articole contra sumei de 30 lei/articol pe care ii veti depune in contul RO21BRDE340SV37012943400, deschis la banca BRD, titular cont Dragos Hutuleac. Confirmarea de plata o puteti face telefonic la 0742 281 934 sau atasati chitanta scanata alaturi de articolul trimis online. In acest pret intra eliberarea unei adeverinte de publicare, necesare portofoliului personal. Asteptam articolele dv. la adresa: edituracadrelordidactice@yahoo.com. PUBLICAM ORICE ARTICOL CARE SE INCADREAZA IN TEMATICA RUBRICILOR PE CARE LE DETINEM!!! Vă mulţumim!
Anul IV

ISSN 2067 – 5178

Recieve news about this website directly to your mailbox
Scrieţi codul de control "3657"

,,Barbarismele” limbii române (de Mihaela Tanase)

,,Barbarismele” limbii române

Mihaela Tanase

Gramatica este schema pe care este clădit ,,edificiul” limbii, iar dezagregarea unei porţiuni din această schelă poate avea consecinţe dezastruoase pentru întregul edificiu. Limbajul scris folosit pe internet de către majoritatea românilor are caracteristica de a fi înţesat cu cuvinte şi sintagme englezeşti mai mult sau mai puţin adecvate , în locul celor româneşti care ar putea exprima perfect opiniile autorului. Cuvântul dintr-o limbă străina care este folosit în locul unui cuvânt autohton, deşi ambele au acelaşti înţeles, se numeşte ,,barbarism”, la fel cum ,,barbarii” de odinioară nu doreau să respecte normele sociale ale marilor civilizaţii antice. Marele pericol al acceptării ,,barbarismelor” în limba română este potenţialul lor distructiv asupra structurii de bază a limbii. Ele nu se pot încadra în regulile gramaticale existente, trebuind să fie adoptate excepţii de la aceste reguli. Dar cu cât se acceptă mai multe excepţii de la o regula gramaticală, cu atât regula respectivă devine mai insignifiantă şi într-un sfârşit, va fi desfiinţată. Persoanele care folosesc barbarisme în limbajul corect nu sunt conştiente, probabil, că, altfel, încurajează introducerea unor,,cai troieni” în limba română care, în timp, pot sa o distrugă. La fel ca şi un organism viu, limba unui popor a evoluat lent şi a ajuns la o stare de echilibru. Barbarismele nu fac decât să atace permanent acest echilibru, iar numărul lor în continuă creştere le va uşura mult sarcina.
Însă poate că barbare nu sunt cuvintele, ci chiar oamenii care, pentru a se simţi ,,la modă”, distrug (în mod conştient sau cu bună ştiinţă) o limbă clădită pe parcursul a sute de ani. Iar cei care le atrag atenţia asupra limbii ,,stricate” pe care o folosesc sunt luaţi în râs sau insultaţi. Folosirea barbarismelor nu este nici pe departe un semn de cultură sau de modernitate deoarece acestea nu sunt neologisme ,,civilizate” ci, dimpotrivă, distrug limba. Cei care le folosesc dau dovadă de superficialitate în gândire, respingând folosirea cuvintelor româneşti, mult mai adecvate pentru a comunica şi a face înteles orice tip de mesaj.
,,Fanii” neînduplecaţi ai limbii engleze nu sunt, însă niciodată cunoscători în profunzime ai acestei limbi, nu stiu să se exprime coerent în limba engleză, dovadă fiind numeroasele greşeli de exprimare atunci când încearcă să scrie o frază, nu numai cuvinte disparate. Reiese clar că ,,fanii” limbii engleze o dispreţuiesc, în interiorul lor, la fel de mult ca şi pe limba română, odata ce nu o învaţă în mod corespunzător. Cheia scrierii corecte în engleză este, înainte de toate, scrierea corectă în limba română. Ei nu înteleg necesitatea respectării regulilor gramaticale proprii fiecărei limbi.
Internauţii folosesc cuvinte total stâlcite, din dorinţa de a epata, de a şoca, probabil, distrugând, astfel limba română : ei sunt ,,jmekeri” în clasa a ,,shaptea” care îşi dau ,, bună dimineatza” sau, mai mai rău, oameni mari, care cauta ,, un job”, nu o slujba.
Există chestii negociabile şi variabile, dar când e vorba de limba română, şi mai ales de termeni consacraţi şi foarte buni, cred ca nu ar trebui făcut nici cel mai mic rabat de la corectitudinea limbii şi de la respectarea ei.

Despre frumuseţea limbii romane vorbeşte atât de convingător Nichita Stănescu:
,,A vorbi despre limba română în care gândeşti, a gândi - gândirea nu se poate face decât numai într-o limbă - în cazul nostru a vorbi despre limba română este ca o duminică. Frumuseţea lucrurilor concrete nu poate fi exprimată decât în limba română. Pentru mine iarba se numeşte iarba, pentru mine arborele se numeşte arbore, malul se numeşte mal, iar norul se numeşte nor. Ce patrie minunată este această limbă ! Ce nuanţă aparte, îmi dau seama că ea o are !
Această observaţie, această revelaţie am avut-o abia atunci când am învăţat o altă limbă. Nu spun că alte limbi, alte vorbiri nu ar fi minunate şi frumoase. Dar atât de proprie, atât de familiară, atât de imtimă îmi este limba în care m-am născut, încât aproape nu o pot considera altfel decât iarbă. Noi, de fapt, avem două patrii coincidente: o dată este patria de pământ şi de piatră şi încă o dată este numele patriei de pământ şi de piatră.
Numele patriei este tot patrie. O patrie fără nume nu este o patrie. LIMBA ROMÂNĂ ESTE PATRIA MEA . De aceea, pentru mine, muntele munte se zice, de aceea, pentru mine, iarba iarbă se spune, de aceea, pentru mine, izvorul izvorăşte, de aceea, pentru mine, viaţa se trăieşte. ”
02/24/2011 17:09:47
hutuleacd
In numele libertatii absolute de exprimare, autorii raspund in mod direct de continutul materialelor publicate sub semnatura proprie
Name
Email
Comment
Or visit this link or this one