Incepand cu anul editorial 2013-2014 puteti publica in revista noastra articole contra sumei de 30 lei/articol pe care ii veti depune in contul RO21BRDE340SV37012943400, deschis la banca BRD, titular cont Dragos Hutuleac. Confirmarea de plata o puteti face telefonic la 0742 281 934 sau atasati chitanta scanata alaturi de articolul trimis online. In acest pret intra eliberarea unei adeverinte de publicare, necesare portofoliului personal. Asteptam articolele dv. la adresa: edituracadrelordidactice@yahoo.com. PUBLICAM ORICE ARTICOL CARE SE INCADREAZA IN TEMATICA RUBRICILOR PE CARE LE DETINEM!!! Vă mulţumim!


Revista „Romania Azi" nu se vrea a fi „altfel”. Altfel sunt toate revistele. Noi vrem să fim numai diferiti. Diferiți în sensul ca vom promova normalul și firescul ca parte a cotidianului. Chestiuni care, la ora actuală, se află în contradicție. Evident, aceasta revista nu este nimic altceva decât o „aflare în treabă” a unor frustrați dar, totuși, parafrazând un fost prim-ministru, cititorii noștri sunt mai deștepți decât scriitorii altora. Așa că,vă rog, nu ne acordați nicio șansă. Adevărul e ca suntem foarte plictisitori. Tratăm exact aceleași probleme pe care le tratați și dumneavoastră care, normal, le tratați mult mai bine.

Nu, nu vrem sa trăim într-o lume mai bună. Aceasta este excelentă. Doar puțin prăfuită și neunsă. Scârție. În încercarea noastră de-a o unge, ne vom murdări mâinile cu cea ce se cheamă „societate”. O instituție menită să ajute omul dar care lucreză în detrimentul său. Singurul ei merit e acela că ne unește pe toți împotriva a ceva. Care este numele acelui ceva nu poate ști decât fiecare în parte.

Sincer, nu aveți niciun motiv sa ne citiți. Nu suntem geniali. Dar măcar încercăm.

Cu respect, Dragoș Huțuleac-editor
Membri onorifici: L.D. Clement, Emilia Guliciuc, Viorel Guliciuc

Colegiu redactional: Gabriela Alionte, Cornelia Bratu,Cristina Bîndiu, Daniela Ceredeev, Dandeş Albert Aurel,Marius Esi, Marius Cucu, Mitric Dănuţa, Gelu Clitnovici, Damian Gheorghiu, Corina Gheorghiu,Ovidiu Hutuleac ,Gabi Pîţu, Ilie Sauciuc

Colaboratori: Caciuc Adriana

Editor: Dragoş Huţuleac

Incepand cu anul editorial 2013-2014 puteti publica in revista noastra articole contra sumei de 10 lei/artico,l pe care ii veti depune in contul RO21BRDE340SV37012943400, deschis la banca BRD, titular cont Dragos Hutuleac. Confirmarea de plata o puteti face telefonic la 0742 281 934 sau atasati chitanta scanata alaturi de articolul trimis online. In acest pret intra eliberarea unei adeverinte de publicare, necesare portofoliului personal. Asteptam articolele dv. la adresa: revistaromaniaazi@yahoo.com. Vă mulţumim!
Revista apare in data de 24 a fiecarei luni.
Incepand cu anul editorial 2013-2014 puteti publica in revista noastra articole contra sumei de 30 lei/articol pe care ii veti depune in contul RO21BRDE340SV37012943400, deschis la banca BRD, titular cont Dragos Hutuleac. Confirmarea de plata o puteti face telefonic la 0742 281 934 sau atasati chitanta scanata alaturi de articolul trimis online. In acest pret intra eliberarea unei adeverinte de publicare, necesare portofoliului personal. Asteptam articolele dv. la adresa: edituracadrelordidactice@yahoo.com. PUBLICAM ORICE ARTICOL CARE SE INCADREAZA IN TEMATICA RUBRICILOR PE CARE LE DETINEM!!! Vă mulţumim!
Anul IV

ISSN 2067 – 5178

Recieve news about this website directly to your mailbox
Scrieţi codul de control "9723"

Scurta incursiune in spiritualitatea românească (Dragos Hutuleac)

Scurta incursiune in spiritualitatea românească

Dragos Hutuleac

Încercarea noastră, ca popor, să fim pe placul tuturor, nu are nicio şansă dacă nu ne placem noi înşine. De la acestă ipoteză au pornit toţi autorii pe care ii vom invoca in cele ce urmează. Chiar şi în momentele când aceştia s-au săturat de România, nu au fost niciodată sătui de spiritul ei. De aceea au putut clădi ceva reprezentativ pentru neamul nostru.
Vom incepe cu Eminescu care va rămâne pe veşnicie în conştiinţa poporului nostru, ca fiind poetul său naţional. Dar el a fost, după câte am observat, mai mult decât atât. A crezut în destinul neamului său într-atât, încât s-a făcut una cu dânsul. De aceea în el s-a întrupat toată poezia poporului nostru. Durerile, bucuriile şi nevoile sale se confundă cu cele ale neamului care şi-a găsit în poet purtătorul de cuvânt. Când îl studiezi pe Eminescu, simţi că studiezi pe tine însuţi, pe tine tainicul şi veşnic nemulţumitul. Ce-a făcut Eminescu? A căutat modalităţi prin care frumuseţea spiritului autohton să poată fi exprimat la nivelul celui european. Pentru că, numai aşa vom putea deveni vizibili pe harta culturală a lumii.
Constantin Rădulescu-Motru şi-a îndreptat atenţia spre România tainică, alchimică, creatoare de principii ireductibile în faţa schimbărilor de formă de la începutul secolului XX. El a arătat că, prin ignorarea culturii tradiţionale, aşa săracă cum pare ea la prima vedere, punem bazele unei societăţi care nu are niciun viitor în posibilul istoriei. Incursiunea lui în psihicul poporului român, ne-a arătat că acesta are o personalitate total diferită faţă de celelalte popoare ale lumii. De aceea viitorul său trebuie construit pe temeiuri care să corespundă adevărului său lăuntric. Caracterul gregar al sufletului românesc trebuie înlăturat, dar nu dat uitării. Pentru că numai dorită lui s-a păstrat unitatea limbajului şi a componentei etice autohtone. Datorită lui am rezistat ca neam. Aşadar, conchide autorul român, trebuie luat în considerare atunci când vine vorba de planurile de viitor ale culturii române. Numai înţelegând rostul lui, în structura neamului românesc, putem discerne cu privire la viitorul pe care vrem să ni-l asumăm în noua aşezarea a valorilor care vor defini poporul român.
Mircea Florian, încearcă o abordare critică asupra procesului de naţionalizare a filosofiei. Potrivit opiniei sale, acesta nu-şi are rostul. Filosofia s-a concentrat tot timpul pe aflarea adevărului suprem şi nu şi-a pus nicicând problema naţionalităţii sale. Dar, totuşi, filosoful nu contestă că fiecare popor în parte are un specific al său prin care se raportează la lume, o metodă proprie de abordare a problemelor existenţiale, care se datorează matricii modelatoare a culturii din care se trage. Iar tocmai acestă matrice nu poate fi ignorată. În ea se regăsesc resursele creatoare ale neamului ce o revendică.
Mircea Eliade ne-a iniţiat în România mistică. Acea Românie a miturilor, a obiceiurilor tradiţionale cu substrat metafizic, prin care omul arhaic încearcă să găsească răspunsuri la întrebările fundamentale ale lumii. Apropierea ţăranului român de ritmurile cosmice cît şi creştinismul său primar, duce la acea Liturghie Cosmică în care, Universul, coabitează în deplină armonie cu efemeritatea lumii umane. Astfel, arhaismul folclorului românesc a salvat un patrimoniu ce aparţinea creştinismului în genere, dar pe care procesele istorice l-au anihilat. E vorba despre viziunea creştină asupra naturii. Acest fapt, consideră Eliade, nu este lipsit de importanţă acum când cultura asiatică încearcă să-şi recapete locul cuvenit în istorie.
Cu ajutorul lui Mircea Vulcănescu, am aflat că neamul nostru este o realitate etnică, o realitate vie de trecut retrăit, de prezent actualizat şi de viitor ca destin care va fi mereu problematizat de către fiecare nouă generaţie apărută în istorie. Că asupra spiritului românesc, s-au exercitat de-a lungul veacurilor, diverse ispite ca cea greacă, romană, bizantină, slavă, franceză, germană, orientală dar şi tracică. Că, spre deosebire de occidental, în care raţiunea vrea să pună ordinea ei în lucruri, aici, la noi, ai sentimentul înfrăţirii omului cu lucrurile din jur, cu sentimentul omului care trăieşte integrat în armonia măsurii fireşti a sferelor, în care proporţiile dintre ceea ce trăieşte omul şi ceea ce exprimă, se topesc în aceeaşi armonie a lumii. !!!!!!!
Constantin Noica ne-a învăţat despre dor şi matca sa stilistică. Despre morfologia cuvintelor arhetipale în care se regăseşte esenţa spiritualităţii autohtone a unui popor. Pentru el, cuvântul nu este o exprimare a gândurilor, ci mai degrabă o întrupare a lor. În cuvinte, crede Noica, se întâmplă să-ţi aminteşti de lucruri pe care nu le-ai învăţat niciodată, căci orice cuvânt este o uitare şi aproape în oricare s-au îngropat înţelesuri de care nu mai ştii. Iar noi ar trebui să căutăm în aceste cuvinte acea noutate uitată, care ne va releva cine suntem.
Petre Ţuţea se înfiinţează în faţa neamului nostru cu alternativa creştină, considerând ortodoxismul ca fiind spaţiul cel mai prielnic spiritualităţii autohtone şi care se mulează cel mai bine pe fiinţa noastră naţională. Numai în astfel de circumstanţe destinul poporului nostru se va împlini în toată plenitudinea potenţialului său lăuntric. Altfel, suntem condamnaţi la a deveni străini de noi înşine şi, prin urmare, să ne ratăm ca neam.
01/04/2011 16:11:33
hutuleacd
In numele libertatii absolute de exprimare, autorii raspund in mod direct de continutul materialelor publicate sub semnatura proprie
Name
Email
Comment
Or visit this link or this one