Incepand cu anul editorial 2013-2014 puteti publica in revista noastra articole contra sumei de 30 lei/articol pe care ii veti depune in contul RO21BRDE340SV37012943400, deschis la banca BRD, titular cont Dragos Hutuleac. Confirmarea de plata o puteti face telefonic la 0742 281 934 sau atasati chitanta scanata alaturi de articolul trimis online. In acest pret intra eliberarea unei adeverinte de publicare, necesare portofoliului personal. Asteptam articolele dv. la adresa: edituracadrelordidactice@yahoo.com. PUBLICAM ORICE ARTICOL CARE SE INCADREAZA IN TEMATICA RUBRICILOR PE CARE LE DETINEM!!! Vă mulţumim!


Revista „Romania Azi" nu se vrea a fi „altfel”. Altfel sunt toate revistele. Noi vrem să fim numai diferiti. Diferiți în sensul ca vom promova normalul și firescul ca parte a cotidianului. Chestiuni care, la ora actuală, se află în contradicție. Evident, aceasta revista nu este nimic altceva decât o „aflare în treabă” a unor frustrați dar, totuși, parafrazând un fost prim-ministru, cititorii noștri sunt mai deștepți decât scriitorii altora. Așa că,vă rog, nu ne acordați nicio șansă. Adevărul e ca suntem foarte plictisitori. Tratăm exact aceleași probleme pe care le tratați și dumneavoastră care, normal, le tratați mult mai bine.

Nu, nu vrem sa trăim într-o lume mai bună. Aceasta este excelentă. Doar puțin prăfuită și neunsă. Scârție. În încercarea noastră de-a o unge, ne vom murdări mâinile cu cea ce se cheamă „societate”. O instituție menită să ajute omul dar care lucreză în detrimentul său. Singurul ei merit e acela că ne unește pe toți împotriva a ceva. Care este numele acelui ceva nu poate ști decât fiecare în parte.

Sincer, nu aveți niciun motiv sa ne citiți. Nu suntem geniali. Dar măcar încercăm.

Cu respect, Dragoș Huțuleac-editor
Membri onorifici: L.D. Clement, Emilia Guliciuc, Viorel Guliciuc

Colegiu redactional: Gabriela Alionte, Cornelia Bratu,Cristina Bîndiu, Daniela Ceredeev, Dandeş Albert Aurel,Marius Esi, Marius Cucu, Mitric Dănuţa, Gelu Clitnovici, Damian Gheorghiu, Corina Gheorghiu,Ovidiu Hutuleac ,Gabi Pîţu, Ilie Sauciuc

Colaboratori: Caciuc Adriana

Editor: Dragoş Huţuleac

Incepand cu anul editorial 2013-2014 puteti publica in revista noastra articole contra sumei de 10 lei/artico,l pe care ii veti depune in contul RO21BRDE340SV37012943400, deschis la banca BRD, titular cont Dragos Hutuleac. Confirmarea de plata o puteti face telefonic la 0742 281 934 sau atasati chitanta scanata alaturi de articolul trimis online. In acest pret intra eliberarea unei adeverinte de publicare, necesare portofoliului personal. Asteptam articolele dv. la adresa: revistaromaniaazi@yahoo.com. Vă mulţumim!
Revista apare in data de 24 a fiecarei luni.
Incepand cu anul editorial 2013-2014 puteti publica in revista noastra articole contra sumei de 30 lei/articol pe care ii veti depune in contul RO21BRDE340SV37012943400, deschis la banca BRD, titular cont Dragos Hutuleac. Confirmarea de plata o puteti face telefonic la 0742 281 934 sau atasati chitanta scanata alaturi de articolul trimis online. In acest pret intra eliberarea unei adeverinte de publicare, necesare portofoliului personal. Asteptam articolele dv. la adresa: edituracadrelordidactice@yahoo.com. PUBLICAM ORICE ARTICOL CARE SE INCADREAZA IN TEMATICA RUBRICILOR PE CARE LE DETINEM!!! Vă mulţumim!
Anul IV

ISSN 2067 – 5178

Recieve news about this website directly to your mailbox
Scrieţi codul de control "9723"

COMPATIBILITATI CIORANIENE CU VIZIUNEA LUI H.G. GADAMER DESPRE EXPERIENTA TEMPORALA AFERENTA ARTEI (Marius Cucu)

COMPATIBILITATI CIORANIENE CU VIZIUNEA
LUI H.G.GADAMER DESPRE EXPERIENTA
TEMPORALA AFERENTA ARTEI

de Marius Cucu

Alaturi de perspectivele conferite prin structurile
elaborate ale cosmologiei si gnoseologiei, se evidentiaza
un alt plan aferent spiritualitatii umane în care se
manifesta tendinta de integrare si omologare conceptuala
a temporalitatii, o alta zona de cercetare a timpului si de
profunda experimentare a valentelor sale, zona ce-si
defineste centrul si subiectul fundamental drept arta si
frumusetea spre care ea tinde neîncetat. Acest plan,
postulat drept estetica, asimileaza în dimensiunea sa
problematica temporalitatii într-un constant raport cu
experienta umana a trairii si perceptiei formelor
artisticului.
Despre valentele si profundele consecinte ale unui
astfel de raport gândirea lui Hans-Georg Gadamer se
pronunta decisiv constituindu-se într-un alt reper
primordial pentru cerecetarea analitica asupra integrarii
problematicii timpului în sfera creatiei si interogarii
umane, sfera în care, alaturi de cosmologie si
gnoseologie, estetica ocupa una dintre pozitiile prioritare.
La începutul analizei sale, Gadamer aseaza interogarea
asupra dimensiunii sarbatorii precum si demersul
identificarii trasaturilor definitorii pentru aceasta. Ce
este, prin urmare, sarbatoarea si care poate fi raportul sau
fundamental cu timpul?
O prima si fundamentala caracteristica pe care
Gadamer o surprinde ca apartinând sarbatorii este
respingerea ferma a singuratatii individuale si înlocuirea
acesteia cu întovarasirea, comuniunea.Spre deosebire de
alte activitati sociale în care oamenii conlucreaza
împreuna dar sunt separati de conditia si statutul lor,
statut ce-i individualizeaza prin determinarea precisa a
atributiilor fiecaruia, în sarbatorire se manifesta o
strângere împreuna a fiintelor umane sub spectrul unei
comuniuni dinamice si patrunse de tensiunea vietii. Aici
se între-vede o a doua trasatura a sarbatorii, capacitatea
sa de sustragere a spiritului omenesc de la ritmul si
masura fireasca impusa prin efortul cotidian. Participarea
la sarbatoare impune, în consecinta, stoparea înscrierii si
aderarii constante a omului la dimensiunea profana a
lumii. Aceasta pierdere a individualitatii celui participant
la sarbatoare în deplinatatea comuniunii alaturi de
ceilalti, coincide, din perspectiva gândirii lui Gadamer,
cu depasirea timpului firesc si proiectia într-o zona
temporala inedita, aferenta sarbatorii.i
O astfel de proiectie nu implica anularea
personalitatii individuale ci, transfigurarea acesteia pe
fundalul revelatiei apartenentei la un Tot universal,
unitatea sacra în interiorul careia,asa cum surprinde si
Mircea Eliade, prin analizele sale asupra experientelor de
natura mistica, contrariile sunt abolite iar constiinta
extaziata.ii
Sarbatoarea asimileaza spiritul uman ca o
totalitate omogena, drept unitatea ce exclude
fragmentarea în momente distincte, în clipe succesive ce
urmeaza dinamica unui sens constant. În cadrul
sarbatoririi, spiritul uman este desprins de contextul
spatio-temporal firesc, context care sustine singuratatea
individualitatii, si dobândeste capacitatea de a ,,zabovi”
întru comuniune cu ceilalti asupra momentului evocat de
sarbatoare.
Pentru Gadamer, survenirea acestei ,,zaboviri” se
identifica cu un proces de suspensie a timpului firesc, cu
negarea caracterului ,,disponibil” si ,,calculabil” al
temporalitatii în care îsi dezvolta extensia cotidianitatea.
Sarbatoarea detine în cadrul dimensiunii sale spatiotemporale,
propriul ritm temporal si coordonate specifice
ale fiintarii sale, coordonate ce nu coincid cu reperele si
cadrele lumii profane. A fi proiectat într-o astfel de
inedita regiune ontica si a rezona cu masura structurilor
sale înseamna, din prisma viziunii lui Gadamer, a
sarbartori în mod autentic. Pentru acest gânditor, însa,
cea mai înalta sarbatoare pe care spiritul uman o poate
experimenta este reprezentata de fenomenul trairii
artistice.
Asezat în fata unei creatii de arta, sufletul
omenesc ce se deschide spre dimensiunea acesteia se
întâlneste cu o ,,unitate organica” ce graviteaza doar în
jurul propriei sale naturi, o structura elaborata si
întemeiata ferm în sine care detine propriul sau univers.
Integrarea în ritmul impus de timpul acestei structuri
permite atingerea si patrunderea semnficatiei primordiale
a operei respective, retrairea tensiunii artistice a
creatorului si experimentarea pozitionarii în paradigma
spre care deschide creatia respectiva. Temporalitatea
specifica operei de arta este, pentru Gadamer, replica
finita a eternitatii la nivelul spiritului uman, reflectarea
vesniciei în cadrele conferite de rezonanta creatiei ce
aspira neîncetat spre idealul frumusetii.iiiUn astfel de
timp inedit nu poate fi interpretat din prisma reperelor
oferite de experienta derularii temporale firesti,de pe
pozitiile succesiunii echilibrate a clipelor. Aici prezentul,
trecutul sau viitorul se dovedesc irelevante în raport cu
esenta trairii artistice,traire a carei temporalitate speciala
poate fi definita doar ca un prezent sui generis.iv
Compatibilitatea vizunii cioraniene asupra
timpului cu perspectiva filozofica a lui H.-G.Gadamer
rezida în acceptarea comuna a posibilitatii desprinderii
spiritului uman de fluxul temporalitatii firesti, de ritmul
cotidian al timpului istoric. Spre deosebire de Gadamer,
însa, Cioran întelege proiectia extra-temporala drept
rezultanta unui proces dramatic al experientei
individualitatii proprii,experienta concretizata la nivelul
angoasarii, solitudinii sau a starii de respingere si negare
în raport cu oportunitatile lumii.
Note
i Gadamer, Hans-Georg - Actualitatea frumosului, Editura Polirom, Iasi,
2000, pp.110-111
ii Eliade, Mircea - Mefistofel si androginul, Editura Humanitas, Bucuresti,
1995, p.65
iii Gadamer, Hans-Georg - Actualitatea frumosului, Editura Polirom, Iasi,
2000, pp.112-117
iv Gadamer, Hans-Georg - Adevar si metoda, Editura Teora, Bucuresti,
2001, p.102
01/19/2010 21:46:53
hutuleacd
In numele libertatii absolute de exprimare, autorii raspund in mod direct de continutul materialelor publicate sub semnatura proprie
Name
Email
Comment
Or visit this link or this one