Incepand cu anul editorial 2013-2014 puteti publica in revista noastra articole contra sumei de 30 lei/articol pe care ii veti depune in contul RO21BRDE340SV37012943400, deschis la banca BRD, titular cont Dragos Hutuleac. Confirmarea de plata o puteti face telefonic la 0742 281 934 sau atasati chitanta scanata alaturi de articolul trimis online. In acest pret intra eliberarea unei adeverinte de publicare, necesare portofoliului personal. Asteptam articolele dv. la adresa: edituracadrelordidactice@yahoo.com. PUBLICAM ORICE ARTICOL CARE SE INCADREAZA IN TEMATICA RUBRICILOR PE CARE LE DETINEM!!! Vă mulţumim!


Revista „Romania Azi" nu se vrea a fi „altfel”. Altfel sunt toate revistele. Noi vrem să fim numai diferiti. Diferiți în sensul ca vom promova normalul și firescul ca parte a cotidianului. Chestiuni care, la ora actuală, se află în contradicție. Evident, aceasta revista nu este nimic altceva decât o „aflare în treabă” a unor frustrați dar, totuși, parafrazând un fost prim-ministru, cititorii noștri sunt mai deștepți decât scriitorii altora. Așa că,vă rog, nu ne acordați nicio șansă. Adevărul e ca suntem foarte plictisitori. Tratăm exact aceleași probleme pe care le tratați și dumneavoastră care, normal, le tratați mult mai bine.

Nu, nu vrem sa trăim într-o lume mai bună. Aceasta este excelentă. Doar puțin prăfuită și neunsă. Scârție. În încercarea noastră de-a o unge, ne vom murdări mâinile cu cea ce se cheamă „societate”. O instituție menită să ajute omul dar care lucreză în detrimentul său. Singurul ei merit e acela că ne unește pe toți împotriva a ceva. Care este numele acelui ceva nu poate ști decât fiecare în parte.

Sincer, nu aveți niciun motiv sa ne citiți. Nu suntem geniali. Dar măcar încercăm.

Cu respect, Dragoș Huțuleac-editor
Membri onorifici: L.D. Clement, Emilia Guliciuc, Viorel Guliciuc

Colegiu redactional: Gabriela Alionte, Cornelia Bratu,Cristina Bîndiu, Daniela Ceredeev, Dandeş Albert Aurel,Marius Esi, Marius Cucu, Mitric Dănuţa, Gelu Clitnovici, Damian Gheorghiu, Corina Gheorghiu,Ovidiu Hutuleac ,Gabi Pîţu, Ilie Sauciuc

Colaboratori: Caciuc Adriana

Editor: Dragoş Huţuleac

Incepand cu anul editorial 2013-2014 puteti publica in revista noastra articole contra sumei de 10 lei/artico,l pe care ii veti depune in contul RO21BRDE340SV37012943400, deschis la banca BRD, titular cont Dragos Hutuleac. Confirmarea de plata o puteti face telefonic la 0742 281 934 sau atasati chitanta scanata alaturi de articolul trimis online. In acest pret intra eliberarea unei adeverinte de publicare, necesare portofoliului personal. Asteptam articolele dv. la adresa: revistaromaniaazi@yahoo.com. Vă mulţumim!
Revista apare in data de 24 a fiecarei luni.
Incepand cu anul editorial 2013-2014 puteti publica in revista noastra articole contra sumei de 30 lei/articol pe care ii veti depune in contul RO21BRDE340SV37012943400, deschis la banca BRD, titular cont Dragos Hutuleac. Confirmarea de plata o puteti face telefonic la 0742 281 934 sau atasati chitanta scanata alaturi de articolul trimis online. In acest pret intra eliberarea unei adeverinte de publicare, necesare portofoliului personal. Asteptam articolele dv. la adresa: edituracadrelordidactice@yahoo.com. PUBLICAM ORICE ARTICOL CARE SE INCADREAZA IN TEMATICA RUBRICILOR PE CARE LE DETINEM!!! Vă mulţumim!
Anul IV

ISSN 2067 – 5178

Recieve news about this website directly to your mailbox
Scrieţi codul de control "9723"

Lingvistica- ştiinţa de bază a cercetării semiotice (Popescu Lilioara-Mariana)

Lingvistica- ştiinţa de bază a cercetării semiotice
de Popescu Lilioara-Mariana

În societate „limba este depozitul cel mai sacru lăsat de generaţiile trecute şi care merită să fie păstrat cu sfinţenie de generaţiile ce-l primesc.” Dincolo de ceea ce spunea Alecsandri, limba are un rol fundamental asupra tuturor sistemelor de semne. Prin ea, semnele sunt interpretate astfel încât să fie traduse în alte semne specifice fiecărui mod de receptare a unui mesaj.
În încercarea noastră de a transmite idei care ne aparţin ne confruntăm adesea cu neputinţa de a transmite întregul conţinut fără ca el să fie denaturat.
Proprietatea limbajului este exprimată prin puterea limbilor naturale de a forma semne care să aibă sens.
Jakobson susţine fără ezitare superioritatea absolută a limbilor naturale în raport cu alte sisteme semiotice. El identifică o serie de trăsături esenţiale specifice limbajului natural ce demonstrează că lingvistica este o „Ştiinţă pilot” în ceea ce priveşte existenţa altor ştiinţe:
 Limbile naturale sunt superioare celorlalte sisteme de semne care pot fi doar substitute (scrisul) sau transformări (limbile formalizate), fără să fie niciodată echivalente perfecte;
 Limbile naturale au capacitatea de a traduce toate celelalte sisteme semiotice, proprietate ce explică o altă trăsătură exclusiv limbilor naturale: capacitatea de autodescriere;
 Sistemul lingvistic se caracterizează prin creativitate ( posibilitatea nelimitată de a produce varietăţi de sens prin parafraze);
 Limbajul natural este „un element constitutiv al culturii şi în ansamblul formelor culturale, rolul lui este acela al unei infrastructuri, al unui substrat al unui vehicol universal”;
Deşi în aparenţă, lingvistica ( ştiinţa mesajelor verbale) se află în raport de subordonare faţă de semiotică (ştiinţa mesajelor în general), în realitate ,ea se află la baza tuturor celorlalte discipline, fiind cea care stabileşte corelaţii la nivelul ştiinţelor umaniste şi chiar la nivelul ştiinţelor naturii, potrivit lui Jakobson, ştiinţa nefiind decât o reprezentare lingvistică a experienţei.
Limbajul este superior celorlalte sisteme de semne datorită capacităţii de a simboliza la nivelul condiţiei umane. Benveniste traduce capacitatea de a simoliza prin „capacitatea de a reprezenta realul printr-un semn şi de a percepe semnul ca reprezentant al realului, deci a stabili un raport de semnificare dintre ceva şi altceva”. „Un fapt de cultură nu este ceea ce este decât dacă trimite la altceva”. Capacitatea de a simboliza face din om o fiinţă raţională. Limba este cea care dă un sens societăţii, semnele ei putând fi exprimate în totalitate prin limbă. Limbajul arată măreţia omului deoarece nu se poate concepe o limbă fără exprimarea persoanei. Prin intermediul limbajului, omul nu mai este parte din natură ci se raportează la ea din perspectiva unui element cultural.
Benveniste explică de ce lingvistica are un loc privilegiat în faţa celorlalte sisteme prin ideea că limba ocupă o poziţie centrală, determinată în primul rând de funcţia sa culturală. Cultura este înţeleasă ca fiind un antonim pentru natură. Observăm astfel că cultura este cea careîl „înnobilează pe om”. „Sub influenţa culturii omul devine mai bun şi mai nobil în toate privinţele.”
Omul acţionează asupra naturii iar prin limbă se identifică mecanismul semnificării.
Greimas observa că limbile naturale pot constitui un punct de plecare pentru un alt sistem semiotic. Spre exemplu, limbajul oniric reprezintă o traducere a a limbajului natural într-o ordine vizuală particulară .
În vederea traducerii unui limbaj s-a dovedit faptul că limbajul natural este mult mai puternic, pentru că, dacă orice alt sistem de semne poate fi tradus, cu anumite perfecțiuni, într-o limbă naturală, situaţia inversă nu este întotdeauna posibilă. Acest lucru poate fi identificat şi în studierea limbilor străine.
Pentru că nu există întotdeauna o corespondenţă între anumite cuvinte şi ceea ce vor ele să exprime s-a apelat la mijloace de natură audio-vizuale.
Putem spune că fiecare limbă are doza ei de mister, intraductibilă în alt limbaj. Şi aici, aş face o trimitere la limba română, care este „o limbă în care strămoşii noştri şi-au doinit dorul atât de frumos, încât a devenit intraductibil în alte limbi. E limba în care au simţit Eminescu, Sadoveanu, Blaga, Creangă... .E limba în care au cântat Enescu şi Porumbescu...E limba în care „şi-au pictat” în minte tablourile un Tonitza sau un Grigorescu...E limba în care culorile sunt vii, sunetele sunt profunde iar sentimentele pun în mişcare limba.”
Linvistica reprezintă, aşadar, temelia ce stă la baza oricărui sistem de semne prin aceea că prin intermediul limbii se identifică o serie de interpretări astfel încât mesajul să ajungă în stare pură la receptor.
Greimas extinde dominaţia lingvisticii până la teoria generală a cunoaşterii. Se postulează astfel o semiotică generală, concepută ca o teorie generală a tuturor limbajelor şi a tuturor sistemelor de semnificaţie. „Semiotica lumii naturale” devine sinonimul acestei semiotici generale iar în cadrul acesteia, semiotica limbilor naturale ocupă un loc privilegiat datorită capacităţii limbilor de a traduce celelalte semiotici.
În cele din urmă, lingvistica este „cheia fermecată” cu care poţi deschide lacătul tuturor celorlate sisteme semiotice.
01/19/2010 20:56:24
hutuleacd
In numele libertatii absolute de exprimare, autorii raspund in mod direct de continutul materialelor publicate sub semnatura proprie
Name
Email
Comment
Or visit this link or this one