Incepand cu anul editorial 2013-2014 puteti publica in revista noastra articole contra sumei de 30 lei/articol pe care ii veti depune in contul RO21BRDE340SV37012943400, deschis la banca BRD, titular cont Dragos Hutuleac. Confirmarea de plata o puteti face telefonic la 0742 281 934 sau atasati chitanta scanata alaturi de articolul trimis online. In acest pret intra eliberarea unei adeverinte de publicare, necesare portofoliului personal. Asteptam articolele dv. la adresa: edituracadrelordidactice@yahoo.com. PUBLICAM ORICE ARTICOL CARE SE INCADREAZA IN TEMATICA RUBRICILOR PE CARE LE DETINEM!!! Vă mulţumim!


Revista „Romania Azi" nu se vrea a fi „altfel”. Altfel sunt toate revistele. Noi vrem să fim numai diferiti. Diferiți în sensul ca vom promova normalul și firescul ca parte a cotidianului. Chestiuni care, la ora actuală, se află în contradicție. Evident, aceasta revista nu este nimic altceva decât o „aflare în treabă” a unor frustrați dar, totuși, parafrazând un fost prim-ministru, cititorii noștri sunt mai deștepți decât scriitorii altora. Așa că,vă rog, nu ne acordați nicio șansă. Adevărul e ca suntem foarte plictisitori. Tratăm exact aceleași probleme pe care le tratați și dumneavoastră care, normal, le tratați mult mai bine.

Nu, nu vrem sa trăim într-o lume mai bună. Aceasta este excelentă. Doar puțin prăfuită și neunsă. Scârție. În încercarea noastră de-a o unge, ne vom murdări mâinile cu cea ce se cheamă „societate”. O instituție menită să ajute omul dar care lucreză în detrimentul său. Singurul ei merit e acela că ne unește pe toți împotriva a ceva. Care este numele acelui ceva nu poate ști decât fiecare în parte.

Sincer, nu aveți niciun motiv sa ne citiți. Nu suntem geniali. Dar măcar încercăm.

Cu respect, Dragoș Huțuleac-editor
Membri onorifici: L.D. Clement, Emilia Guliciuc, Viorel Guliciuc

Colegiu redactional: Gabriela Alionte, Cornelia Bratu,Cristina Bîndiu, Daniela Ceredeev, Dandeş Albert Aurel,Marius Esi, Marius Cucu, Mitric Dănuţa, Gelu Clitnovici, Damian Gheorghiu, Corina Gheorghiu,Ovidiu Hutuleac ,Gabi Pîţu, Ilie Sauciuc

Colaboratori: Caciuc Adriana

Editor: Dragoş Huţuleac

Incepand cu anul editorial 2013-2014 puteti publica in revista noastra articole contra sumei de 10 lei/artico,l pe care ii veti depune in contul RO21BRDE340SV37012943400, deschis la banca BRD, titular cont Dragos Hutuleac. Confirmarea de plata o puteti face telefonic la 0742 281 934 sau atasati chitanta scanata alaturi de articolul trimis online. In acest pret intra eliberarea unei adeverinte de publicare, necesare portofoliului personal. Asteptam articolele dv. la adresa: revistaromaniaazi@yahoo.com. Vă mulţumim!
Revista apare in data de 24 a fiecarei luni.
Incepand cu anul editorial 2013-2014 puteti publica in revista noastra articole contra sumei de 30 lei/articol pe care ii veti depune in contul RO21BRDE340SV37012943400, deschis la banca BRD, titular cont Dragos Hutuleac. Confirmarea de plata o puteti face telefonic la 0742 281 934 sau atasati chitanta scanata alaturi de articolul trimis online. In acest pret intra eliberarea unei adeverinte de publicare, necesare portofoliului personal. Asteptam articolele dv. la adresa: edituracadrelordidactice@yahoo.com. PUBLICAM ORICE ARTICOL CARE SE INCADREAZA IN TEMATICA RUBRICILOR PE CARE LE DETINEM!!! Vă mulţumim!
Anul IV

ISSN 2067 – 5178

Recieve news about this website directly to your mailbox
Scrieţi codul de control "3657"

Scurtă incursiune în spiritul Putnei (Cristina Bindiu)

Scurtă incursiune în spiritul Putnei
Sau
despre Ştefan cel Mare, Putna şi suflet românesc pelerin pe drum de istorie
Cristina Bîndiu

Apărută în prag de vară, cartea „PUTNA-MECCA ROMÂNILOR” semnată de domnul profesor Gelu-Gheorghe Clitnovici, din Vatra Moldoviţei, se dovedeşte a fi o mărturisire şi o chemare, în acelaşi timp: mărturisire despre vremuri apuse, unele uitate, altele trecute sub tăcere de un regim ce-şi asumase rol de atotştiitor, şi chemare spre un viitor în care să ne regăsim verticalitatea şi moralitatea unui popor care a reuşit să învingă vremurile mai ales prin puterea spiritului.
Structurată pe două părţi, lucrarea urmăreşte, potrivit mărturisirilor autorului să demonstreze „rolul cultural al mănăstirii Putna, dar mai ales rolul de simbol al luptei pentru unitate naţională care în vremuri de restrişte pentru neamul românesc a reuşit să catalizeze energiile adormite ale unui popor” (pag. 68).
Prima parte, „Putna, focar de civilizaţie şi cultură” surprinde istoria şi evoluţia mănăstirii Putna, un accent deosebit fiind pus pe figura lui Ştefan cel Mare care, intrând adânc în conştiinţa poporului român, a rămas pentru acesta exemplul perfect al suveranului viteaz şi drept. „ Mare om politic, gânditor, strateg genial, clarvăzător, om de înaltă cultură, spirit luminat, Ştefan cel Mare s-a manifestat multilateral, devenind în mintea poporului chintesenţa dreptului judecător şi a marelui ostaş” (pag. 27) – subliniază autorul.
Partea a doua reuneşte, sub titlul „Putna – Mecca Românilor sau simbolul luptei pentru unitate”, toate serbările de la Putna, care au făcut din această mănăstire ce adăposteşte osemintele marelui voievod un simbol al luptei pentru libertate şi unitate. Şirul serbărilor debutează cu cea din 1871, care prilejuieşte aniversarea a 400 de ani de la sfinţirea mănăstirii Putna şi care, „desfăşurată pe fondul intensificării mişcării naţionale a românilor aflaţi sub dominaţie străină, a arătat că o personalitate, un simbol poate cataliza forţele adormite ale unui neam” ( pag. 36).
În 1904, „În pomenirea celor patru sute de ani de la moartea puternicului împărat senin al românimii” (Nicolae Iorga), se organizează o nouă serbare la Putna, la iniţiativa marelui pedagog Spiru Haret, , serbare care „se înscrie în istoria neamului românesc drept cel mai important eveniment de la începutul secolului al XX-lea, «un moment de cutremurare a conştiinţei naţionale»” ( pag. 47)
„Sub semnul României Mari” se desfăşoară la Putna două serbări, una în 1926 care „s-a desfăşurat într-un moment în care statul naţional român trecea prin mari prefaceri . România Mare făcea eforturi supraomeneşti pentru a depăşi rănile războiului, încercând să edifice o societate democratică” ( pag. 51), iar cealaltă în 1935, remarcându-se prin faptul că „s-a constituit ca un eveniment local, care nu a depăşit graniţele provinciei Bucovina” ( pag. 51)
Deosebit de interesante sunt paginile referitoare la serbările desfăşurate în perioada comunistă – în 1954,1957şi 1966 – , autorul relatând şi argumentând ştiinţific modul în care autorităţile timpului au deformat istoria, „Ştefan cel Mare fiind transformat într-o anexă a momentului” ( pag. 55) sau felul în care au încercat – şi în mare parte au reuşit – să-i „ucidă ideea, speranţa într-o renaştere naţională a românilor, având drept model pe domnitorul «care a fost mai mult decât un om, a fost o epocă», aşa cum spunea în Aula lui Mihai Emineacu a Universităţii din Iaşi, studentul Alexandru Zub” (pag.60). Destinul celor patru membri ai Comitetului de organizare de la Iaşi, Aurelian I. Popescu, Alexandru Zub, Dumitru Vacariu, şi Mihalache Brudiu, care au fost condamnaţi la ani grei de temniţă pentru îndrăzneala de a-l comemora pe Ştefan cel Mare, stă mărturie despre teama pe care o inspira personalitatea voievodului prin ceea ce simboliza el pentru poporul român. Serbarea din 1966, desfăşurată sub imperativul necesităţii de a demonstra Occidentului că în România se promovează un „Comunism cu faţă umană”, impune o dublă aniversare: una religioasă, la 3 iunie, şi una la 10 iulie la care au participat conducătorii de partid şi de stat.
Demersul autorului se încheie cu relatarea serbării din 2004.
Remarcabile sunt datele ştiinţifice, de o acurateţe extraordinară, elementele de detaliu, bibliografia impresionantă care mărturisesc omul pasionat de istoria neamului, capabil să scuture de praf bucoavnele, să caute, să cântărească cele găsite şi să le aştearnă pe hârtie – mărturie din vremuri apuse pentru cei care le poartă în suflete nostalgia, dar şi pentru cei care, prinşi în caruselul cotidianului, au uitat cine sunt şi de unde au venit.
Un îndemn la lectură şi la meditaţie! În secolul al-XVI-lea, într-un capăt de lume, un voievod a cărui ţară ajunge doar până la glezna marilor imperii, dă lecţii de strategie politică şi militară marilor vecini. Acum, rămăşiţele lui pământeşti sunt la Putna., acolo unde nu ştiu dacă este român care îşi permite să intre încălţat. Acolo unde, asemenea generaţiilor care au trecut, trebuie să căutăm adăpost, sfat şi ajutor. Şi să credem! Să credem aşa cum cred toţi ţăranii Moldovei, că „ Ştefan cel Mare a rămas « giu(viu) ca toţi giii ( viii) », deci fără de moarte, «că doar nu-i sfânt degeaba» şi chiar « are să mai vie odată… ca să-i vadă pe toţi moldovenii lui” ( pag. 26)
09/24/2010 16:41:28
hutuleacd
In numele libertatii absolute de exprimare, autorii raspund in mod direct de continutul materialelor publicate sub semnatura proprie
Name
Email
Comment
Or visit this link or this one