Incepand cu anul editorial 2013-2014 puteti publica in revista noastra articole contra sumei de 10 lei/articol pe care ii veti depune in contul RO21BRDE340SV37012943400, deschis la banca BRD, titular cont Dragos Hutuleac. Confirmarea de plata o puteti face telefonic la 0742 281 934 sau atasati chitanta scanata alaturi de articolul trimis online. In acest pret intra eliberarea unei adeverinte de publicare, necesare portofoliului personal. Asteptam articolele dv. la adresa: revistaromaniaazi@yahoo.com. PUBLICAM ORICE ARTICOL CARE SE INCADREAZA IN TEMATICA RUBRICILOR PE CARE LE DETINEM!!! Vă mulţumim!


Revista „Romania Azi" nu se vrea a fi „altfel”. Altfel sunt toate revistele. Noi vrem să fim numai diferiti. Diferiți în sensul ca vom promova normalul și firescul ca parte a cotidianului. Chestiuni care, la ora actuală, se află în contradicție. Evident, aceasta revista nu este nimic altceva decât o „aflare în treabă” a unor frustrați dar, totuși, parafrazând un fost prim-ministru, cititorii noștri sunt mai deștepți decât scriitorii altora. Așa că,vă rog, nu ne acordați nicio șansă. Adevărul e ca suntem foarte plictisitori. Tratăm exact aceleași probleme pe care le tratați și dumneavoastră care, normal, le tratați mult mai bine.

Nu, nu vrem sa trăim într-o lume mai bună. Aceasta este excelentă. Doar puțin prăfuită și neunsă. Scârție. În încercarea noastră de-a o unge, ne vom murdări mâinile cu cea ce se cheamă „societate”. O instituție menită să ajute omul dar care lucreză în detrimentul său. Singurul ei merit e acela că ne unește pe toți împotriva a ceva. Care este numele acelui ceva nu poate ști decât fiecare în parte.

Sincer, nu aveți niciun motiv sa ne citiți. Nu suntem geniali. Dar măcar încercăm.

Cu respect, Dragoș Huțuleac-editor
Membri onorifici: L.D. Clement, Emilia Guliciuc, Viorel Guliciuc

Colegiu redactional: Gabriela Alionte, Cornelia Bratu,Cristina Bîndiu, Daniela Ceredeev, Dandeş Albert Aurel,Marius Esi, Marius Cucu, Mitric Dănuţa, Gelu Clitnovici, Damian Gheorghiu, Corina Gheorghiu,Ovidiu Hutuleac, Mariana-Lilioara Popescu,Gabi Pîţu, Ilie Sauciuc

Colaboratori: Caciuc Adriana

Editor: Dragoş Huţuleac

Incepand cu anul editorial 2013-2014 puteti publica in revista noastra articole contra sumei de 10 lei/artico,l pe care ii veti depune in contul RO21BRDE340SV37012943400, deschis la banca BRD, titular cont Dragos Hutuleac. Confirmarea de plata o puteti face telefonic la 0742 281 934 sau atasati chitanta scanata alaturi de articolul trimis online. In acest pret intra eliberarea unei adeverinte de publicare, necesare portofoliului personal. Asteptam articolele dv. la adresa: revistaromaniaazi@yahoo.com. Vă mulţumim!
Revista apare in data de 24 a fiecarei luni.
Incepand cu anul editorial 2013-2014 puteti publica in revista noastra articole contra sumei de 10 lei/articol pe care ii veti depune in contul RO21BRDE340SV37012943400, deschis la banca BRD, titular cont Dragos Hutuleac. Confirmarea de plata o puteti face telefonic la 0742 281 934 sau atasati chitanta scanata alaturi de articolul trimis online. In acest pret intra eliberarea unei adeverinte de publicare, necesare portofoliului personal. Asteptam articolele dv. la adresa: revistaromaniaazi@yahoo.com. PUBLICAM ORICE ARTICOL CARE SE INCADREAZA IN TEMATICA RUBRICILOR PE CARE LE DETINEM!!! Vă mulţumim!
Anul III

ISSN 2067 – 5178

Recieve news about this website directly to your mailbox
Scrieţi codul de control "5124"

CE STIM DESPRE PALMIERI? (Ioana Coca)

CE STIM DESPRE PALMIERI?
Prof. Ioana Coca

Palmierii fac parte din familia Arecaceae (Palmae) care cuprinde plante monocotiledonate dintre cele mai importante în flora zonelor calde, datorită răspândirii şi multiplelor utilizări practice ce le au îndeosebi în viaţa locuitorilor din ţările tropicale şi subtropicale. Palmierii sunt arbori cu tulpina înaltă, columnară, neramificată, format din întrenoduri scurte şi acoperite de tecile vechilor frunze căzute. Tulpina poartă în vârful ei un buchet de frunze foarte mari, flori mici şi numeroase grupate în inflorescenţe, iar fructul se numeşte bacă , drupă sau ceea ce numim nucă.
Palmierul de cocos numit ştiinşific Cocos nucifera, este o specie foarte răspândită ce acoperă coastele regiunilor tropicale ale Africii, Asiei, Australiei şi Americii, cultivat mai cu seamă pentru fructele sale comestibile. Fructul acestui palmier, nuca de coco sets edestul de mare (cu lungimea de cca 30 cm şi diametrul de 20 cm). Ea este acoperită cu un înveliş tare, sub care se află unstrat fibros în interiorul căruia se găseşte un sâmbure. Acest sâmbure este compus dintr-o pulpă cărnoasă care conţine practic uleiul de cocos, înainte de coacere acest miez este un lichid lăptos, folosit ca hrană şi care se solodifică atunci când fructul este copt.
Uleiul de cocos este o substanţă grasă care se obţine din partea cărnoasă a fructului matur. Miezul se extrage din fructul despicat şi se usucă, în această stare el se numeşte copra. Partea cărnoasă a fructului trebuie uscată, deoarece în caz contrar uleiul se râncezeşte foarte rapid. Uleiul se extrage din copra prin presare la cald şi are gust foarte bun atunci când acesta este proaspăt preset , şi invers, când copra este învechită, uleiul nu este comestibil, datorită gustului şi mirosului său neplăcut.
Caracteristica de bază a uleiului de cocos o formează prezenţa în cantităţi considerabile a acizilor graşi volatile. În ţările cu astfel de culturi, uleiul de cocos se utilizează în alimentaţie sau prin prelucrare industrial la fabricarea săpunului. Prin rafinare şi dezodorizare, uleiul de cocos dă naştere untului de cocos, folosit în alimentaţie dar şi ca materie primă în fabricarea margarine.
Toate organele acestei plante sunt valorificate şi folosite de om: lemnul este folosit la construcţii şi mobilă, cu frunzele sunt acoperite casele, dar sunt folosite şi la împletituri cum ar fi rogojini, coşuri şi pălării, din fibrele fructului se fac ţesături groase şi frânghii.
Palmierul de zahăr – Arenga saccharifera este răspândit în sud-estul Asiei şi este folosit la extragerea a 2-4 litri de suc dulce, zilnic timp de 2-3 luni annual.
Palmierul de vin – Raphia vinifera trăieşte în Africa, America tropical şi Madagascar. Din tecile, peţiolii şi frunzele lor, se extrag fibre lungi, care se folosesc la fabricarea sforilor, a coşurilor etc. Prin crestarea tulpinii acestui palmier se scurge un suc zaharat, care după fermentare se transform într-o băutură alcoolică denumită “vin de palmier”.
Curmalul – Pheonix dactylifera, populează oazele din pustiurile Africii şi Arabiei precum şi alte regiuni calde, având o mare importanţă în alimentaţia omului şi a cămilelor. Este cunoscut şi apreciat încă din antichitate, fiind privit de către vechii egiptieni ca un symbol al fertilităţii, reprezentat pe monezi şi pe monumentele cartaginezilor, fiind cultivat în principal pentru fructele sale cu un bogat conţinut de zahăr precum şi cantităţi însemnate de fier şi potasiu. Din sucul dulce obţinut prin presarea fructelor se obţine o băutură alcoolică asemănătoare vinului. Din curmale se scoate o făină folosită la prepararea pâinii, lemnul şi frunzele curmalului au şi ele diferite întrebuinţări, iar sub umbra acestor palmieri oamenii locului cultivă meiul şi unele legume.
Sagotierul – Metroxylon rumphii, este răspândit prin insulele Oceanului Indian, Peninsula Indichineză şi Polinezia. Din măduva moale a tulpinii se extrage “sago”, o făină bogată în amidon.
Palmierul de ulei – Elaeis guinensis, care conţine în fructul şi sămânţă un ulei comestibil de bună calitate, întrebuinţat şi în industrie la fabricarea săpunului.
In numele libertatii absolute de exprimare, autorii raspund in mod direct de continutul materialelor publicate sub semnatura proprie
Name
Email
Comment
Or visit this link or this one