Incepand cu anul editorial 2013-2014 puteti publica in revista noastra articole contra sumei de 30 lei/articol pe care ii veti depune in contul RO21BRDE340SV37012943400, deschis la banca BRD, titular cont Dragos Hutuleac. Confirmarea de plata o puteti face telefonic la 0742 281 934 sau atasati chitanta scanata alaturi de articolul trimis online. In acest pret intra eliberarea unei adeverinte de publicare, necesare portofoliului personal. Asteptam articolele dv. la adresa: edituracadrelordidactice@yahoo.com. PUBLICAM ORICE ARTICOL CARE SE INCADREAZA IN TEMATICA RUBRICILOR PE CARE LE DETINEM!!! Vă mulţumim!


Revista „Romania Azi" nu se vrea a fi „altfel”. Altfel sunt toate revistele. Noi vrem să fim numai diferiti. Diferiți în sensul ca vom promova normalul și firescul ca parte a cotidianului. Chestiuni care, la ora actuală, se află în contradicție. Evident, aceasta revista nu este nimic altceva decât o „aflare în treabă” a unor frustrați dar, totuși, parafrazând un fost prim-ministru, cititorii noștri sunt mai deștepți decât scriitorii altora. Așa că,vă rog, nu ne acordați nicio șansă. Adevărul e ca suntem foarte plictisitori. Tratăm exact aceleași probleme pe care le tratați și dumneavoastră care, normal, le tratați mult mai bine.

Nu, nu vrem sa trăim într-o lume mai bună. Aceasta este excelentă. Doar puțin prăfuită și neunsă. Scârție. În încercarea noastră de-a o unge, ne vom murdări mâinile cu cea ce se cheamă „societate”. O instituție menită să ajute omul dar care lucreză în detrimentul său. Singurul ei merit e acela că ne unește pe toți împotriva a ceva. Care este numele acelui ceva nu poate ști decât fiecare în parte.

Sincer, nu aveți niciun motiv sa ne citiți. Nu suntem geniali. Dar măcar încercăm.

Cu respect, Dragoș Huțuleac-editor
Membri onorifici: L.D. Clement, Emilia Guliciuc, Viorel Guliciuc

Colegiu redactional: Gabriela Alionte, Cornelia Bratu,Cristina Bîndiu, Daniela Ceredeev, Dandeş Albert Aurel,Marius Esi, Marius Cucu, Mitric Dănuţa, Gelu Clitnovici, Damian Gheorghiu, Corina Gheorghiu,Ovidiu Hutuleac ,Gabi Pîţu, Ilie Sauciuc

Colaboratori: Caciuc Adriana

Editor: Dragoş Huţuleac

Incepand cu anul editorial 2013-2014 puteti publica in revista noastra articole contra sumei de 10 lei/artico,l pe care ii veti depune in contul RO21BRDE340SV37012943400, deschis la banca BRD, titular cont Dragos Hutuleac. Confirmarea de plata o puteti face telefonic la 0742 281 934 sau atasati chitanta scanata alaturi de articolul trimis online. In acest pret intra eliberarea unei adeverinte de publicare, necesare portofoliului personal. Asteptam articolele dv. la adresa: revistaromaniaazi@yahoo.com. Vă mulţumim!
Revista apare in data de 24 a fiecarei luni.
Incepand cu anul editorial 2013-2014 puteti publica in revista noastra articole contra sumei de 30 lei/articol pe care ii veti depune in contul RO21BRDE340SV37012943400, deschis la banca BRD, titular cont Dragos Hutuleac. Confirmarea de plata o puteti face telefonic la 0742 281 934 sau atasati chitanta scanata alaturi de articolul trimis online. In acest pret intra eliberarea unei adeverinte de publicare, necesare portofoliului personal. Asteptam articolele dv. la adresa: edituracadrelordidactice@yahoo.com. PUBLICAM ORICE ARTICOL CARE SE INCADREAZA IN TEMATICA RUBRICILOR PE CARE LE DETINEM!!! Vă mulţumim!
Anul IV

ISSN 2067 – 5178

Recieve news about this website directly to your mailbox
Scrieţi codul de control "6084"

Climatul Bazinului Moldoviţei (Clitnovici Gelu-Gheorghe)

Climatul Bazinului Moldoviţei

Prof. Clitnovici Gelu-Gheorghe

Climatul montan
Din triada componentelor primare ale naturii - relief, climă, ape, potenţialul energetic, prin "discreţia" cu care se manifestă şi prin plasarea interacţiunilor sale în "umbra" substanţei reliefului şi apelor, s-a găsit deseori în planul secundar al unor analize geografice. Doar "izbucnirile" sale din ultimii ani au adus-o în atenţie, încercându-se înţelegerea ei, din păcate adesea, în disociere cu ansamblul natural şi uman.
Rolul climei a fost deosebit de important în realizarea diferenţelor de peisaj geografic ce s-au succedat in decursul evoluţiei Obcinilor Bucovinei şi, implicit, a teritoriului Bazinului Văii Moldoviţei.
Teritoriul Bazinului Văii Moldoviţei corespunde în mare parte cu acela al Culoarului depresionar al Moldoviţei. Ecartul de altitudine nu este mare, de la 591m m la confluenţa celor două râuri, la cca 1250-1300m pe culmea Obcinei Feredeului, totuşi cei cca 700 m diferenţă de nivel se vor exprima suficient de bine ca factor climatogen, în special din punct de vedere termic, diferenţieri existând pentru aproape toate elementele şi fenomenele climatice.
Pentru caracterizarea climei teritoriului Bazinului Văii Moldoviţei s-au utilizat în principal datele de la staţia meteorologică cea mai apropiată, Câmpulung Moldovenesc, situată în culoarul Moldovei, cu altitudinea apropiată cu aceea din Vatra Moldoviţei şi climatul de munţi joşi şi mijlocii, fiind singura staţie cu înregistrări continue mai apropiată de teritoriul în studiu.

Încadrarea climatică

Sub aspect climatic, Obcinile Bucovinei (şi implicit Bazinul Văii Moldoviţei) sunt situate spre extremitatea nord-estică a provinciei central-europene, cu un climat temperat moderat continental, la interferenţa influenţelor climatului continental din est şi ale celui subatlantic (boreal) din vest-nord-vest.
Prin altitudinea medie, teritoriul bazinului se include regiunii climatice carpatice (provinciei climatice montane) cu influenţe climatice baltice, în etajul climatic al munţilor mijlocii de la periferia acestei provincii (I. Gugiuman, 1960, V. Mihăilescu, 1969), fiind caracterizat printr-un climat temperat-boreal-montan (I. Sârcu, 1971)[5].
Poziţia Bazinului Văii Moldoviţei în latitudine defineşte condiţiile climatului temperat- boreal- montan. Caracteristice pentru acest climat, în acest sens, sunt variaţiile termice anuale notabile.
Circulaţia generală a atmosferei imprimă întregului ansamblu al Obcinilor Bucovinei unele valenţe, care se regăsesc cu o relativă periodicitate de la an la an. La aceşti factori se adaugă aşezarea în raport cu principalele unităţi morfologice, ecartul altitudinal de desfăşurare al reliefului comunei, microrelieful, geodeclivitatea asociată cu expoziţia versanţilor contribuie în principal la formarea unor topoclimate specifice.

Factorii climatogeni

Ca factor climatogen important, radiaţia solară variază în funcţie de poziţia latitudinală. Conform hărţii distribuţiei radiaţiei totale zona bazinului primeşte în medie sub 110Kcal/cm2/an, cu valorile cele mai ridicate în semestrul cald - 80Kcal/cm.
Radiaţia directă pe suprafaţa orizontală depăşeşte la amiază, pe timpul verii 1 cal/cm2/min. Poziţia bazinuluii între obcini, în estul lanţului carpatic, cu fenomene de foehnizare determină creşterea valorilor radiaţiei solare directe, prin reducerea opacităţii atmosferei. Valorile relativ ridicate ale radiaţiei solare pe valea Moldoviţei sunt explicate atât prin fenomenele de foehnizare dinspre Obcina Feredeului, prin lărgirea palierului altitudinal de 600m, precum şi prin reducerea nebulozităţii atmosferice graţie circulaţiei atmosferice mai intense, pe vale.
Radiaţia globală variază de la 0,2cal/cm2/min, în dimineţile de vară, la 1,00cal/cm2/min, în amiezile senine de vară, comparativ cu în sezonul de iarnă, când se înregistrează doar 10% din valoarea medie anuală.
Radiaţia solară înregistrează variaţii spaţiale importante: scade progresiv dinspre culmi spre văile înguste (Ciumârna, Boul Mare, Valcanu), prin creşterea umidităţii relative şi a nebulozităţii.
Durata de strălucire a Soarelui este cuprinsă în medie între 1400-1800h/an şi înregistrează variaţii semestriale importante. Pe versanţii umbriţi durata insolaţiei se reduce sub 1300h/an ca efect al dezvoltării mai frecvente în timpul zilei a norilor de convecţie şi a celor orografici.
Circulaţia generală a atmosferei este determinată de poziţia pe care o au principalii centri barici pe continentul european în timpul anului. Poziţia şi orientarea generală a obcinilor influenţează climatul din Bazinul Văii Moldoviţei prin raportul de expoziţie al acestora faţă de deplasarea maselor de aer cu origini diferite.
În această regiune nordică a ţării, în partea inferioară a atmosferei, se manifestă patru tipuri principale de circulaţie a maselor de aer, cu implicaţii directe asupra stărilor de vreme şi climatului:
o Circulaţia maselor de aer, cu sorginte vestică, central —europeană şi atlantică, are o frecvenţă medie de 45%, cu pondere mare în toate anotimpurile, determinând ierni blânde, cu precipitaţii lichide şi vreme instabilă, vara;
o Circulaţia polară şi baltică, prezentă în 30% din cazuri, cu direcţia de penetraţie dinspre nord-vest, aduce mase de aer maritim, favorizează scăderi de temperatură şi precipitaţii abundente, mai ales sub formă de averse;
o Circulaţia maselor tropicale, cu ponderi modeste, sub 15% din cazuri, aduce aer cald şi umed din sud-vest şi mase de aer cald şi uscat din direcţia sud-est;
o Circulaţia de blocare are o frecvenţă medie de 10% şi se caracterizează prin câmp baric cu valori ridicate, veri călduroase şi secetoase, ierni umede cu nebulozitate ridicată, dar cu precipitaţii reduse.
Analiza pe sezoane a circulaţiei generale a maselor de aer reflectă caracterul important al acesteia în condiţionarea topoclimatelor şi instabilităţii stărilor de vreme.
Iarna, Obcinile Bucovinei se găsesc în calea maselor de aer polar, cu sorginte în anticiclonii Scandinav, Groenlandez şi Siberian, primele determinând vânturi de nord-vest şi nord şi respectiv vânturi de nord-est. Mult mai rar ajung aici mase de aer tropical care pot atenua asprimea climatului montan.
Primăvara şi toamna se caracterizează prin advecţiile ciclonice frecvente şi pătrunderea efemeră a maselor polare sau tropicale, generând stări de vreme foarte variabile.
Rolul de factor climatogen al suprafeţei subiacente active, prin particularităţile de relief, reţea hidrografică, sol, vegetaţie etc. - mai mult sau mai puţin modificate prin reorganizări spaţiale de natură antropică - se defineşte numai în contextul raporturilor cu pătura inferioară de aer a atmosferei.
Relieful este elementul local cel mai important nu numai pentru peisajul moldoviţean, cât şi prin calitatea de factor climatogen prin: altitudine, orientare, geodeclivitate şi expoziţia versanţilor - faţă de insolaţie sau de circulaţia atmosferică. Desfăşurarea palierelor hipsometrice pe teritoriul comunei determină prin creşterea nebulozităţii, scăderi semnificative ale radiaţiei solare globale, cu efecte asupra variaţiei elementelor şi fenomenelor climatice, în special asupra temperaturii aerului.

Caracterizarea elementelor climatice

Temperatura aerului

Temperatura aerului este parametrul cel mai important al climei, ea înregistrează un grad mare de variabilitate spaţio-temporală, determinând astfel şi modificarea celorlalte elemente climatice.
În ceea ce priveşte temperatura aerului, s-au preluat datele de la staţia meteorologică Câmpulung Moldovenesc (642m), aceasta fiind caracterizată prin şirurile lungi de observaţii meteorologice, dar mai ales având altitudine şi poziţie latitudinală similare celor ale teritoriului Bazinului Moldoviţei.

Temperatura medie anuală

În bazinul Moldoviţei, prin poziţia matematică şi aşezarea ei în zona climatului temperat moderat-boreal montan, specific Obcinilor Bucovinei, se înregistrează valori termice maxime în iulie şi minime în ianuarie.
Izoterma de 17°C, valoare medie a lunii iulie pe văile mari din Obcinile Bucovinei, se insinuează pe valea Moldoviţei. Culmile înalte ale Obcinii Feredeului sunt încadrate de izoterma de 12°C a lunii iulie.
Teritoriul bazinului este încadrat, în luna ianuarie de valori termice medii negative, cuprinse între -4°C în valea Moldoviţei şi de -7°C pe cele mai înalte culmi din Obcina Feredeului.
Temperaturile medii anuale în bazinul Moldoviţei sunt cuprinse între 6° şi 2°C. Valea Moldoviţei este delimitată înspre est şi sud-est de izoterma temperaturilor medii anuale de 6°C, iar izotermele medii anuale de 2°C şi 4°C, bordurează culmile cele mai înalte din Obcinile Feredeu şi Mare[
Temperatura medie multianuală la Câmpulung a fost de 6,67°C - în ultimii 25 ani (1978-2003), observându-se o uşoară tendinţă de încălzire, de abatere pozitivă de la media histogramică multianuală.
Din datele extrapolate după cele înregistrate la Câmpulung, la bazinul Moldoviţei, în luna ianuarie media termică calculată pe ultimii 25 ani a fost de -3,18°C, iar pentru iulie de 17,6°C. Aceste abateri minime faţă de cele analizate din desfăşurarea izotermelor anuale şi lunare specifice, confirmă rolul foarte important pe care îl are relieful în caracterizarea climatică.
Temperatura maximă absolută la Câmpulung Moldovenesc s-a înregistrat în 1961, de +36°C, iar valoarea minimă absolută a fost de -34,3°C[14], înregistrată în 27.XII.1996 decembrie. Valoarea temperaturilor minime absolute sunt depăşite în zona bazinului Moldoviţei, prin efectul inversiunilor termice, pe văile înguste, slab ventilate ale Demcuşei, Valcanului,Ciumârnei, Boului, Dragoşei, Frumosului şi Deii
De fapt este de presupus că în bazinul Moldoviţei, valoare medie multianuală să fie cu 0,5-0,7°C mai coborâtă decât cea înregistrată la Câmpulung Moldovenesc, datorită orientării văii Moldoviţei spre nord favorabile unei circulaţii polare şi a existenţei condiţiilor topoclimatice pentru producerea inversiunilor termice, în semestrul rece.
Sub influenţa dinamicii atmosferice, temperatura aerului oscilează pe un ecart valoric important, într-o perioada scurtă de timp. Existenţa în bazin a ariilor depresionare bine închise, conservă mult timp, în semestrul rece temperaturile negative, acumulate pe fundul acestor arii închise, generând inversiuni termice. Astfel, pe văile înguste şi umbrite, în bazinele de recepţie — cu rol de fund de sac, se semnalează vara un minus de căldură şi o creştere a umidităţii, datorită faptului că sunt adăpostite şi slab ventilate, ferite de curenţii de aer. Ceţurile staţionează pe aceste văi determinând un plus de umiditate. Astfel, apare evidentă asimetria de încălzire de la nivelul văilor înguste – Demacuşa, Secrieş, Ascunsu, Ciumârna, Bou, Valcanu, Lupoaia, Palamania, Dragoşa, Frumosu, Deia ş.a.- între versanţii opuşi (însorit-umbrit, faţa şi dosul muntelui) datorită morfografiei şi morfometriei văilor de ordine inferioare, cu energii de relief ridicate, cu orientări generale în lungul văilor, bidirecţionale, de la est-vest şi vest-est.
În treimea superioară a versanţilor se remarcă un plus de însorire şi căldură ca urmare a acestor situaţii, la altitudini de sub 1100-1200 se evidenţiază o modificare în repartiţia pe verticală a vegetaţiei forestiere. Pe văi predomină răşinoasele, iar pe versanţii superiori mai însoriţi îşi face apariţia fagul.
Variaţia temperaturii aerului afectează vegetaţia, prin producerea gerurilor timpurii de la sfârşitul lunii septembrie şi a îngheţurilor târzii, la începutul lunii iunie.
Abaterile faţă de limitele calendaristice specifice producerii primului îngheţ, la începutul lunii octombrie (în medie, la 5 octombrie), există abateri, apărând la începutul lunii septembrie în 1974 şi 1976. Ultimul îngheţ se manifestă în medie până la 1 mai, rezultând în medie 200 - 205 zile cu îngheţ la sol. Factorii periodici accidentali provoacă neregularitatea apariţiei primelor zile de îngheţ, cât şi a ultimelor. În multe cazuri, ultimul îngheţ poate să apară chiar la începutul lunii iunie, cum a fost în 19 iunie 1992, când temperatura a scăzut brusc, iar zăpada căzută s-a menţinut 4 zile.

Umiditatea aerului

Media anuală a umidităţii relative a aerului este de 81%. Umiditatea relativă a aerului variază de la o lună la alta şi de la un an la altul, cu valori maxime în sezonul rece (trimestrele l şi IV),de 93% în ianuarie, şi minime în sezonul cald (trimestrele II şi III) de 70% în iulie.
În timpul verii, creşterea temperaturii reduce posibilitatea de saturare a aerului în vapori de apă şi, ca urmare, scade gradul de acoperire a cerului cu nori, sporind durata de strălucire a soarelui. Durata de strălucire a Soarelui se încadrează între valorile de 1600-1800 ore/an.



Precipitaţiile atmosferice

Pentru a caracteriza precipitaţiile, am folosit datele de la staţia meteorologică Câmpulung Moldovenesc şi de la postul pluviometric Dragoşa - situat la o altitudine de 600 m şi o poziţia matematică de 47°30' lat. N şi 25°39' long. E.
Pentru zona înaltă comunei, nu există posturi pluviometrice sau măsurători la altitudini de peste 600m. Din cercetările climatice efectuate în Obicinele Bucovinei (Apostol,1985), s-a stabilit o variaţie pe altitudine a pluviometriei în raport cu altitudinea, individualizându-se etaje şi areale caracteristice bazinelor hidrografice şi nivelelor hipsometrice. Precipitaţiile din culoarul Moldoviţei se produc în general datorită convecţiei termice şi dinamice pe versanţi şi sunt mai scăzute, în special iarna, datorită frecventelor şi puternicelor inversiuni termice.

Regimul multianual al precipitaţiilor

Media multianuală a precipitaţiilor, calculată pe ultimii 15 ani a înregistrat valori diferite la postul Dragoşa faţă de staţia meteorologică Câmpulung Moldovenesc, deşi sunt relativ apropiate - la 24km şi au altitudini apropiate, 600m, respectiv 658m. Scăderea cu 54mm a sumelor medii multianuale de precipitaţii la Dragoşa faţă de Câmpulung, se poate explica prin rolul de barieră orografică pa care îl are Obcina Feredeului, în calea maselor umede atlantice, culoarul Moldoviţei situându-se într-un con de umbră de precipitaţii.
Precipitaţiile cresc în raport direct cu altitudinea. Pe Valea Moldoviţei se înregistrează cantităţi de precipitaţii în jur de 700mm. Pe areale restrânse, izohietele de 1000mm încadrează cele mai înalte vârfuri. Cantitatea medie de precipitaţii calculată la Dragoşa, pe ultimii 25 ani, este de 774mm. Diferenţele de precipitaţii dintre cele două şiruri de valori înregistrate se accentuează în lunile de iarna, cu 155mm în culoarul Moldovei, dublu faţă de culoarul Moldoviţei unde se înregistrează doar 71,1mm.
Analiza regimului multianual a precipitaţiilor evidenţiază anii ploioşi de cei secetoşi. Perioada cuprinsă între anii 1982-1988 este succesiv alternantă între ani cu valori foarte diferite de precipitaţii. Abaterile negative de la valoare medie multianuală s-au înregistrat în: 1982 (639mm), 1985 (628mm), 1987 (563mm) şi 1994 (532mm), iar abateri pozitive au fost în: 1988 (898mm), 1991 (984,5mm), 1993 (1014mm - maxima) şi 1995 (923,5mm). Din 1988 precipitaţiile medii anuale au consemnat preponderent depăşiri ale mediei multianuale, cu două maxime atinse în anii 1991 (984,5mm) şi 1993 (1014mm) şi cu o valoare minimă de precipitaţii înregistrată în 1994 (532mm).
Repartiţia teritorială a precipitaţiilor confirmă sensul altitudinal de creştere, întrucât cele mai abundente corespund palierului altitudinal înalt al culmilor obcinilor, atât în Obcina Feredeului, cât şi a Obicinii Mari. Sub acest nivel sunt importante diferenţieri pluviometrice înregistrate la aceleaşi altitudini, prin creşterea de la vest spre est, datorită creşterii gradului de izolare spre interiorul arcului carpatic, cu excepţia culmii principale a Obcinei Feredeului. De asemenea, creşterile pluviometrice de la vest spre est sunt accentuate de anumite condiţii orografice specifice, devenind chiar mai importante faţă de cele generate de variabilitatea în altitudine.
În baza abrupturilor morfotectonice din estul Obcinei Feredeului se constată o scădere a valorilor pluviometrice, comparativ cu zona din baza Obcinei Mari, de la aceeaşi altitudine, din estul şi nord-estul teritoriului comunei. Fenomenul are o cauzalitate complexă ca urmare a efectului de umbră de precipitaţii generat de Obcina înaltă a Feredeului. Astfel, în bazinul Boul, în zona satului Paltinu, precipitaţiile sunt mai reduse decât în bazinul Ciumârnei. Acest con de umbră se prelungeşte spre est în aria colinară a culoarului Moldoviţei.
În traseul maselor de aer spre est se reîncărcă noros, deasupra văii Moldoviţei descărcându-se, prin ploi orografice, pe versanţii vestici ai Obcinilor Moldoviţei şi Mari.
Prin morfografia specifică văii înguste a Ciumârnei, efectul de "fund de sac" al bazinului Ciumârnei coroborat cu efectul pluvio-orografic pe care îl au versanţii vestici ai Obcinei Mari pentru masele cu sorginte atlantică şi baltică, dinspre vest-nord-vest, precipitaţiile ating valori mai ridicate faţă de alte zone din comună, situate la aceeaşi altitudine. Estimăm această creştere cu cel puţin 150mm.
Este cunoscut că regimul precipitaţiilor anuale influenţează cel al temperaturilor medii. Astfel, la Câmpulung, în anii în care au fost precipitaţii bogate, valorile termice medii înregistrate au scăzut: în 1993 cantitatea de precipitaţii a fost de 1014mm, iar temperatura medie anuală înregistrată a fost de 6,35°C, pe când în 1994 au căzut 532mm precipitaţii, iar temperatura medie anuală a crescut la 8,06°C.

Regimul precipitaţiilor în timpul anului

Regimul precipitaţiilor este condiţionat în mod direct de: originea şi dinamica maselor de aer, aşezarea geografică a teritoriului şi de orografie.
Amplitudinea valorilor anuale scoate în evidenţă tipul continental de precipitaţii, cu un regim multianual cu fluctuaţii mari, lunare, semestriale şi anuale. Astfel, în bazinul Moldoviţei se conturează un maxim pluviometric în semestrul cald şi a unui minim de iarnă. Maximul pluviometric estival este generat de circulaţia maselor de sorginte baltică, umede, legate de anticicloanele azoric şi mediteranean, rezultând o medie lunară de vară între 102-132 mm. Minimul pluviometric de iarnă, de 20-26mm/lună este generat de acţiunea maselor de aer reci, continental - estice şi polare, cu umiditate redusă. În schimb, regimul pluviometric din semestrul rece este mai constant decât cel din semestrul cald, când alternează aversele cu perioadele cu precipitaţii reduse.
Vara, ploile sunt de obicei scurte ca durată, sub formă de averse, însoţite de descărcări electrice. Ploile torenţiale presupun valori mari de precipitaţii în 24 ore, astfel în 9 iulie 1991, în bazinul pârâului Valcanu s-a înregistrat cantitatea de 140mm de precipitaţii (G. Clitnovici, 1996). De asemenea, s-au înregistrat ploi torenţiale importante cantitativ în lunile iunie din 2002, 2004 şi în luna iulie 2008, când valorile înregistrate la postul pluviometric Dragoşa au atins valori de peste 200 mm/m2.[14]
Repartiţia precipitaţiilor pe sezoane este foarte diferită: primăvara cad 201mm, vara 306mm, deci sezonul cald are un aport de 507mm. Toamna cad în medie 171mm de precipitaţii şi iarna 96mm, sezonul rece având un aport de 267mm[12].
În ceea ce priveşte forma sub care cad precipitaţiile în bazinul Moldoviţei ele se încadrează în tipul pluviometric mixt, pluvio-nival.
Între 20-40% din cantitatea anuală de precipitaţii cade sub formă de zăpadă în semestrul rece. Primele ninsori cad în ultima decadă a lunii septembrie şi se pot prelungi până la începutul lunii mai sau accidental chiar mai târziu, deşi au o frecvenţă redusă şi fără menţinerea stratului de zăpadă.
Frecvenţa maximă a ninsorilor este în intervalul decembrie - februarie când se înregistrează lunar, în medie 11-12 zile cu ninsoare. Persistenţa stratului de zăpadă este de până la 140 de zile, cu grosimea de 20-30cm şi uneori poate depăşi 1m grosime, ca în iarna 1995-1996.


Regimul eolian

Acest element climatic are o variaţie a intensităţii, o frecvenţă şi o direcţie specifice zonei montane, cu o puternică influenţă a condiţiilor morfografice locale. Ca şi în alte bazine hidrografice din centrul estic al grupei nordice a Carpaţilor Orientali, pe valea Moldoviţei se dezvoltă o circulaţie locală a vânturilor periodice de munte — vale, cu frecvenţe mari şi intensităţi reduse.
Datele privind regimul eolian, înregistrate la staţia meteorologică Câmpulung Moldovenesc, sunt doar orientative pentru bazinul Moldoviţei. Acurateţea analizei regimului vânturilor din culoarul Moldoviţei este îngreunată de absenţa staţiilor meteorologice în zonă, iar posibilităţile de interpretare şi interpolare sunt reduse prin distorsiunile induse de relieful local. În acest sens, s-au făcut aprecieri asupra acestui element climatic pe baza informaţiilor de la localnici, a observaţiilor directe privind: asimetria coroanei arborilor izolaţi, deteriorarea pereţilor expuşi - exemplu peretelui nordic al Mănăstirii Moldoviţei ş.a. şi a interpretării rolului expoziţiei versanţilor şi orientării culmilor în orientarea maselor de aer.
Desigur că regimul eolian este influenţat de poziţia şi intensitatea centrilor barici, care dirijează circulaţia generală a maselor de aer, precum şi în funcţie de condiţiile locale de relief cu rol în desfăşurarea proceselor dinamice. Relieful local influenţează dinamica maselor de aer, prin morfografie, morfometrie, orientare şi expoziţie a culmilor şi versanţilor. Aceşti factori duc la intensificarea sau atenuarea vânturilor, la schimbarea vitezei şi direcţiei, canalizându-se pe văi.
Astfel, vânturile dominante, cu cea mai mare frecvenţă anuală sunt cele de nord-vest. Componentele vânturilor de vest şi vest-nord-vest escaladează Obcina Feredeului devenind uşor foehnizate spre culoarul Moldoviţei, adaptându-se la relief ca vânturi de nord-vest.
Masele de aer dinspre nord se manifestă rar ca vânturi din această direcţie, pe teritoriul comunei. Orientarea culoarului influenţează direcţia vânturilor din nord, determinând canalizarea ca vânturi de nord-vest. Acestea au o frecvenţă ridicată tot anul, mai ales primăvara şi vara, aspect climatic binecunoscut de localnici. În lungul văii Moldoviţei direcţia predominantă a vântului dinspre nord-vest este în fapt o redirijare spre est şi vest a celor din vest, cu pătrunderi pe văile afluente. Vânturile descendente de munte au o frecvenţă şi viteză mai mare decât vânturile de vale, suprapunându-se, prin deviere şi canalizare, circulaţiei vestice, uşor foehnizată.
Vânturile de vale ascendente au frecvenţă mai mare în timpul zilei, între orele 10-18, iar între schimbările de direcţii intervenind intervale de cca o oră de calm atmosferic.
Vânturile de sud-est au o frecvenţă redusă, manifestându-se în special în sezonul cald, iar cele de nord-est sunt mai puţin resimţite în interiorul culoarului Moldoviţei.
Vitezele vânturilor de munte sunt în medie de 2-3m/s, şi se reduc la 1-2 m/s pentru cele de vale, conferind regiunii statutul de climat de adăpost.
Calmul atmosferic are o pondere mai ridicată în culoarul Moldoviţei şi pe văile adiacente, mai des în zilele noroase sau acoperite, în situaţii barice anticiclonale, favorizând inversiunile termice.
Viteza vântului creşte în general cu altitudinea, în cuprinsul versanţilor şi pe culmi, mai ales în zonele despădurite.
În culoarul Moldoviţei viteza medie a vântului este cuprinsă între 2 şi 4m/s, dar s-au semnalat şi vânturi violente, cu viteze de 20-25m/s, în perioada primăvara - începutul verii - ca în anii: 1947, 1948, 1953, 1964, 1969, 1970, 1981 şi 1993, 2002. Acţiunea vântului s-a coroborat cu persistenţa zăpezii umede de primăvara, provocând doborâturi de arbori în domeniul forestier.

Fenomene şi procese meteorologice deosebite
Îngheţul şi dezgheţul

Acţiunea distructivă a îngheţului şi dezgheţului asupra covorului vegetal este determinată de perioadele în care se produc. Atât apariţia îngheţului timpuriu de toamnă, cât şi a celor târzii de primăvară, este în strânsă legătură cu circulaţia maselor de aer din direcţia nord-vest.
Data primului îngheţ de toamnă este centrată de regulă în prima jumătate a lunii octombrie, în jurul datei de 5 octombrie, deşi se poate înregistra timpuriu, în a doua jumătate a lunii septembrie şi cel mai târziu la sfârşitul lunii noiembrie. Perioada ultimului îngheţ de primăvară este cuprinsă în medie între 21 aprilie şi 1 mai.
Numărul zilelor fără îngheţ variază de la an la an, în medie ajungând la 160-180 zile pe an.[5]
Cele mai timpurii brume au căzut în prima decadă a lunii septembrie (5 septembrie 1995 sau 8 septembrie 2004), iar cele mai târzii, în prima decadă a lunii iunie (1990).
Relieful, prin orientare, morfografie şi morfometrie, influenţează mai ales în intensitate şi persistenţă fenomenul de brumă. Astfel pe văile înguste, pe terasele inferioare ale Moldoviţei, fenomenul de brumă este timpuriu, foarte frecvent şi intens, iar pe versanţi, pe dealuri şi pe culmi, bruma se instalează mai târziu.
Grindina apare relativ rar în intervalul studiat (1982-1996), în medie 2-3 zile pe an. Acest fenomen poate provoca pagube culturilor de cartofi şi fâneţelor ca în 1992.
Ceaţa se manifestă cu precădere în zona depresionară centrală şi pe văile afluenţilor Moldoviţei. Fenomenul de condensare are loc în special în anotimpul rece, prin instalarea inversiunilor termice, ceaţa menţinându-se foarte mult. Cele mai frecvente ceţuri se produc iarna, primăvara târziu şi în cursul verii (după perioadele ploioase), precum şi toamna când alternează perioade însorite cu perioade ploioase. Ceaţa se manifestă în medie 12-15 zile pe an.
Burniţa se manifesta în special toamna la sfârşitul lunii octombrie. Ceaţa este în medie 12-15 zile pe an, iar burniţa 6-7 zile în lunile octombrie şi noiembrie.
Chiciura se manifestă în lunile anotimpului rece, ca urmare a sublimării vaporilor de apă direct pe arbori, pe obiectele suprarăcite şi poate provoca pagube mari, rupând copacii, firele telefonice şi reţelele electrice.
Poleiul este un fenomen care stânjeneşte în special circulaţia rutieră. Apare mai ales la începutul iernii cum a fost cazul în 1995 când, timp de 4 zile în luna ianuarie, pe fondul unor temperaturi scăzute, şoselele au fost impracticabile.
Topoclimate
Încadrarea climatică a teritoriului bazinului Moldoviţei şi evidenţierea subunităţilor topoclimatice sunt condiţionate de variabilitatea spaţială elementelor climatice.

Încadrarea climatică şi topoclimatică a teritoriului bazinului Moldoviţei.
Categoria climatică de zonă şi de topoclimat Climatul concret şi aria de manisfestare
Zona climatică Temperat continentală
Sectorul de provincie climatică Cu influenţe baltice şi atlantice
Ţinutul climatic Climă de munţi mijlocii şi scunzi
Subţinutul climatic Carpaţii Orientali
Districtul climatic Climat de pădure şi pajişti montane
Topoclimatul complex I Obcinile Bucovinei
Topoclimatul complex de ordinul II Obcinile flişului
Topoclimatul complex de ordinul III 1.Culoarul Moldoviţei
2.Obcina Mare
3.Obcina Feredeului
Topoclimatul complex de ordinul IV 1. .Sectorul central al culoarului Moldoviţei
2. Sectorul colinar al culoarului de vale
3. Versanţii şi culmile Obcinilor Feredeului, Moldoviţei şi Mare

Topoclimatul complex de ordinul V 1 Valea Moldoviţei
2. Sectorul vestic- colinar
3. Sectorul estic -colinar
4. Culmile interfluviale ale Obcinilor Mare şi Moldoviţei
5. Culmile interfluviale ale Obcinei Feredeului

Referitor la topoclimatele de ordinul IV, zona centrală a văii Moldoviţei se deosebeşte în principal de aria colinară vestică a culoarului Moldoviţei şi de culmile Obcinelor prin temperaturi medii mai crescute, cu cca 10C şi prin cantităţi de precipitaţii mai scăzute cu cca 100-150mm.
Sectorul vestic al culoarului Moldoviţei se deosebeşte de cel estic prin cantităţile uşor mai scăzute de precipitaţii, prin dominanţa vânturilor de nord-vest, urmat de sud-vest şi de nord-est, a expoziţiei mai favorabile insolaţiei pe vale şi pe versanţi, zona Gura Văii Boului.
Sectoarele inferioare ale văilor Ciumârna şi Boul funcţionează, în ansamblul Culoarului Moldoviţei, ca golfuri depresionare, cu particularităţile evidente de areale adăpostite (în faţa circulaţiei nord-vestice) şi de bazinete largi, cu pante modeste, însorite vara[5].
În sectoarele medii şi inferioare ale acestor văi afluente Moldoviţei, topoclimatele primitoare din aval se transformă, treptat, în topoclimate de vale îngustă, ca urmare a creşterilor altitudinale, a energiei de relief şi a îngustării văilor. Aceste topoclimate se caracterizează prin:
o precipitaţii mai însemnate cantitativ decât pe versanţii adiacenţi, graţie rolului de vale-fund de sac, tipic valea Ciumârnei;
o vânturi canalizate pe vale, vânturi de munte — vale;
o umiditate accentuată pe fundul văii şi inversiuni termice importante ca frecvenţă şi durată în sezonul rece.
Cele două bazine grefate preponderent în ariile colinare a culoarului Moldoviţei (în sens larg), Ciumârna şi Boul au topoclimate diferite (de ordin V), generate nu numai de orientarea lor diferită, cât şi prin forma bazinelor şi a ariilor de desfăşurare. Dacă pentru Ciumârna sunt caracteristice topoclimatele de vale îngustă - fund de sac, în bazinul Boul sunt specifice topoclimatele de spaţiu colinar înalt. În această zonă colinară din vest este mai pronunţată fragmentarea orizontală comparativ cu cea verticală, decât în valea Ciumârnei. Ca urmare, nivelul pluviometric în vestul comunei este relativ mai modest ca în estul- nord-estul teritoriului, unde se înregistrează în medie peste 750mm, iar inversiunile termice sunt mai reduse ca intensitate şi durată[5].
Diferenţieri topoclimatice vest-est se înregistrează şi pe versanţii de până la 950m.
Deasupra pragului altitudinal al versanţilor, diferenţierile topoclimatice între culmile interfluviale se estompează, încadrându-se celui specific arealului montan mijlociu şi parţial înalt.
05/28/2010 19:06:55
hutuleacd
In numele libertatii absolute de exprimare, autorii raspund in mod direct de continutul materialelor publicate sub semnatura proprie
Name
Email
Comment
Or visit this link or this one