Incepand cu anul editorial 2013-2014 puteti publica in revista noastra articole contra sumei de 30 lei/articol pe care ii veti depune in contul RO21BRDE340SV37012943400, deschis la banca BRD, titular cont Dragos Hutuleac. Confirmarea de plata o puteti face telefonic la 0742 281 934 sau atasati chitanta scanata alaturi de articolul trimis online. In acest pret intra eliberarea unei adeverinte de publicare, necesare portofoliului personal. Asteptam articolele dv. la adresa: edituracadrelordidactice@yahoo.com. PUBLICAM ORICE ARTICOL CARE SE INCADREAZA IN TEMATICA RUBRICILOR PE CARE LE DETINEM!!! Vă mulţumim!


Revista „Romania Azi" nu se vrea a fi „altfel”. Altfel sunt toate revistele. Noi vrem să fim numai diferiti. Diferiți în sensul ca vom promova normalul și firescul ca parte a cotidianului. Chestiuni care, la ora actuală, se află în contradicție. Evident, aceasta revista nu este nimic altceva decât o „aflare în treabă” a unor frustrați dar, totuși, parafrazând un fost prim-ministru, cititorii noștri sunt mai deștepți decât scriitorii altora. Așa că,vă rog, nu ne acordați nicio șansă. Adevărul e ca suntem foarte plictisitori. Tratăm exact aceleași probleme pe care le tratați și dumneavoastră care, normal, le tratați mult mai bine.

Nu, nu vrem sa trăim într-o lume mai bună. Aceasta este excelentă. Doar puțin prăfuită și neunsă. Scârție. În încercarea noastră de-a o unge, ne vom murdări mâinile cu cea ce se cheamă „societate”. O instituție menită să ajute omul dar care lucreză în detrimentul său. Singurul ei merit e acela că ne unește pe toți împotriva a ceva. Care este numele acelui ceva nu poate ști decât fiecare în parte.

Sincer, nu aveți niciun motiv sa ne citiți. Nu suntem geniali. Dar măcar încercăm.

Cu respect, Dragoș Huțuleac-editor
Membri onorifici: L.D. Clement, Emilia Guliciuc, Viorel Guliciuc

Colegiu redactional: Gabriela Alionte, Cornelia Bratu,Cristina Bîndiu, Daniela Ceredeev, Dandeş Albert Aurel,Marius Esi, Marius Cucu, Mitric Dănuţa, Gelu Clitnovici, Damian Gheorghiu, Corina Gheorghiu,Ovidiu Hutuleac ,Gabi Pîţu, Ilie Sauciuc

Colaboratori: Caciuc Adriana

Editor: Dragoş Huţuleac

Incepand cu anul editorial 2013-2014 puteti publica in revista noastra articole contra sumei de 10 lei/artico,l pe care ii veti depune in contul RO21BRDE340SV37012943400, deschis la banca BRD, titular cont Dragos Hutuleac. Confirmarea de plata o puteti face telefonic la 0742 281 934 sau atasati chitanta scanata alaturi de articolul trimis online. In acest pret intra eliberarea unei adeverinte de publicare, necesare portofoliului personal. Asteptam articolele dv. la adresa: revistaromaniaazi@yahoo.com. Vă mulţumim!
Revista apare in data de 24 a fiecarei luni.
Incepand cu anul editorial 2013-2014 puteti publica in revista noastra articole contra sumei de 30 lei/articol pe care ii veti depune in contul RO21BRDE340SV37012943400, deschis la banca BRD, titular cont Dragos Hutuleac. Confirmarea de plata o puteti face telefonic la 0742 281 934 sau atasati chitanta scanata alaturi de articolul trimis online. In acest pret intra eliberarea unei adeverinte de publicare, necesare portofoliului personal. Asteptam articolele dv. la adresa: edituracadrelordidactice@yahoo.com. PUBLICAM ORICE ARTICOL CARE SE INCADREAZA IN TEMATICA RUBRICILOR PE CARE LE DETINEM!!! Vă mulţumim!
Anul IV

ISSN 2067 – 5178

Recieve news about this website directly to your mailbox
Scrieţi codul de control "9723"

Costumul popular, strai de sărbătoare în Bucovina ( de Romanescu Ileana)

Costumul popular, strai de sărbătoare în Bucovina ( de Romanescu Ileana)

Toate zonele etnografice au un specific local, reliefat adesea prin portul popular, care constituie marcă de recunoaştere a provenienţei membrilor din diferite comunităţi, chiar mijloc de apreciere a vârstei sau a stării sociale.
Aşadar, în speranţa că arta populară va continua şi azi să fie o existenţă activă în societatea românească modernă, prezentă nu numai la sate, ci şi în centrele urbane, încerc a valorifica încă o dată în plus costumul popular românesc sculptural, ale cărui ţesături formează o parte din lada de zestre a românilor, o parte din tezaurul de cultură al poporului român.
Deşi concepţia despre lume a oamenilor s-a schimbat, costumul popular românesc, prin forma şi structura sa, este adecvat vieţii de toate zilele; este singurul costum care se poate purta în aceeaşi componenţă şi la muncă şi în zilele de sărbătoare. Regretabil este însă faptul că, în timp, multe tradiţii s-au schimbat şi s-a pierdut semnificaţia ţesăturilor, ţărăncile vârstnice fiind printre puţinele persoane care atrag atenţia spre exemplu , că anumite motive trebuie să fie pe cămaşa unui ginere.
În portul femeiesc este format dintr-o cămaşă frumos colorată, cusută cu mărgele, o catrinţă cusută cu fir auriu, care este legată în talie cu un brâu colorat, bundiţă iar în picioare poartă opinci, ciorapi de lână. Portul bărbătesc constă într-o cămaşă mai lungă, legată la mijloc cu o curea sau bârneţ, iţari din lână, pe cap o căciulă de miel iar în picioare opinci. Peste cămaşă se pune o bundiţă, din blană de oaie.
O ţesătură utilizată în realizarea componentelor costumului popular este ştergarul de cap, cunoscut sub numele de zabrenic sau zabrelnic(primul război mondial), broboadă(a doua jumătate a sec. al IX lea ), tulpan negru (după al doilea război mondial).
Cămeşa femeiască , „iia de Bucovina”, este confecţionată din pânză de cânepă şi mai ales de in, fiind caracterizată printr-o gamă cromatică reprezentată prin negru, roşu carmin, portocaliu, galben, verde, albastru. Cuprinde motive geometrice vegetale şi zoomorfe, precum : pătratul, rombul, triunghiul, hexagonul. Motivele au în compoziţia ornamentală roluri diferite, după forma lor: linia dreaptă marchează conturile câmpurilor ornamentale sau brăzdează orizontal zonele ornamentale;
Motivele au în compoziţia ornamentală roluri diferite, după forma lor: linia dreaptă marchează contururile câmpurilor ornamentale sau brăzdează orizontal zonele ornamentale; punctul sau cercul sunt în general elemente centrale ale unui ornament; pătratul şi rombul constituie baza ornamentală; linia spirală, brăzdează câmpurile ornamentale luând locul liniei drepte, sau fiind ea însăşi un element decorativ, ornamentul vegetal nu s-a dezvoltat pe o linie naturalistă, el este în mod constant stilizat. Tulpinile, ramurile, sepalele sau petalele sunt înfăţişate sub formă de încrengături de linii drepte, puncte, cercuri.
Pristoarea sau catrinţa este un element de port specific şi rămâne o piesă valoroasă, care contribuie la definirea specificului costumului femeiesc prin amănuntele de compoziţie, au fond negru sau albastru închis şi sunt ţesute în patru iţe. După primul război mondial, au apărut catrinţele în două iţe la care nu se mai observă bata, ci doar dunguliţele la poale aşezate pe dosul acestei piese de port. În zona Dornelor a apărut şi fota, o pristoare bogat lucrată în fir .
Adeseori şi la brâu exista câte-o banta lată, colorata mai ales în roşu, numită bata încadrata totdeauna între nişte dunguliţe colorate, numite curcubeie. Pristoarele se aplica peste brâie şi sunt legate cu bete . Brâul este lucrat cu mare arta, culorile fiind armonizate cu acelea ale vrâstelor
Bundiţa este un pieptar cu deschizătura la mâneci neobişnuit de larga punând în valoare bogăţia artistică a cămăşii. Are marginile garnisite cu prim din pielicele de miel, o împletitură lucrată cu acele sau cu blană de dihor .
Dinainţii şi spatele bontitei sunt aproape în întregime cusuţi cu lână, strămătură sau mătase.
Cojocul lung fără mâneci, reprezenta până în preajma războiului mondial, una dintre cele mai arătoase piese ale costumului. Bogat, deosebit ornamentat în motive ornamentale geometrice asociate cu cele florale, în culori diferite.
Sumanul, croit din ţesătură groasă de lână – postav, cu un croi care-i asigura o structură tipică se împodobeşte cu ajutorul saradului. Saradul este o broderie
realizată din fire de lână şi care era cu atât mai bogat cu cât era mai înstărit cel ce-l purta. Pe marginea clinilor din faţă, numiţi straji, se fac un fel de linii şerpuite cu două arcuri mici şi unul mare, numite tacuri, linia de încheiere a strajilor de stan este acoperită de cheutoarele simple, pe câmpul strajilor se fac floricele, iar în jurul buzunarelor găurele .
Traistele, purtate de obicei în mână, sunt din ţesătură de lână, în carouri, alb cu negru, cu o baieră lată ţesută cu ornamente geometrice realizate în culori roşu şi negru. Baiera este ţesută în 4 iţe.
„opinci rumâneşti” . Ele se caracterizează prin aceea că în partea anterioară opinca este încreţită „îngurzită” numai pe latura exterioară, având astfel o înfăţişare asimetrică. Opincile erau confecţionate din piele de porc sau de vita şi se încălţau peste obiele (oghiele) sau peste ciorapi (colţuni) tricotaţi din lână.
Cuşma – este totdeauna înaltă şi se poartă cam în toate anotimpurile în afara de vară. Se purta în trecut şi o pălărie numită “rumânească” cu borurile întoarse brusc, formând un fel de sul sau colac în jurul calotei.
Cămaşa – este tipul de cămaşă bătrânească “cămeşoi” format dintr-o singură bucată de pânză, lungă până la genunchi, brodată la guler, pe piepţi şi la mâneci .
Există şi tipul de cămaşă cu “fustă”, bogat ornamentată, purtată de tineri, mai ales la costumul de sărbătoare.
Cioarecii şi iţarii au un croi identic , iţarii din pânză au o lungime de 1.40 – 1,80 m, ceea ce determină încreţirea lor pe picior ca o armonică. Lungimea diferă şi este data de înălţimea omului.
Iţarii lungi şi încreţiţi sunt de origine dacica şi s-au păstrat în zona de munte, la cei care se ocupau cu păstoritul.
Sursa de inspiraţie pentru ţesăturile realizate în gospodăria ţărănească sunt frunzele şi florile câmpului, păsările, oamenii ,animalele.
Sperăm ca la un moment dat să vă întâlniţi cu ospitalitatea gazdei de azi, de ieri, de mâine ce poartă cu mândrie costumul popular în localitatea Capu-Codrului, „ Ţara Fagilor „ din alte timpuri…
02/24/2012 11:43:09
hutuleacd
In numele libertatii absolute de exprimare, autorii raspund in mod direct de continutul materialelor publicate sub semnatura proprie
Name
Email
Comment
Or visit this link or this one