Incepand cu anul editorial 2013-2014 puteti publica in revista noastra articole contra sumei de 30 lei/articol pe care ii veti depune in contul RO21BRDE340SV37012943400, deschis la banca BRD, titular cont Dragos Hutuleac. Confirmarea de plata o puteti face telefonic la 0742 281 934 sau atasati chitanta scanata alaturi de articolul trimis online. In acest pret intra eliberarea unei adeverinte de publicare, necesare portofoliului personal. Asteptam articolele dv. la adresa: edituracadrelordidactice@yahoo.com. PUBLICAM ORICE ARTICOL CARE SE INCADREAZA IN TEMATICA RUBRICILOR PE CARE LE DETINEM!!! Vă mulţumim!


Revista „Romania Azi" nu se vrea a fi „altfel”. Altfel sunt toate revistele. Noi vrem să fim numai diferiti. Diferiți în sensul ca vom promova normalul și firescul ca parte a cotidianului. Chestiuni care, la ora actuală, se află în contradicție. Evident, aceasta revista nu este nimic altceva decât o „aflare în treabă” a unor frustrați dar, totuși, parafrazând un fost prim-ministru, cititorii noștri sunt mai deștepți decât scriitorii altora. Așa că,vă rog, nu ne acordați nicio șansă. Adevărul e ca suntem foarte plictisitori. Tratăm exact aceleași probleme pe care le tratați și dumneavoastră care, normal, le tratați mult mai bine.

Nu, nu vrem sa trăim într-o lume mai bună. Aceasta este excelentă. Doar puțin prăfuită și neunsă. Scârție. În încercarea noastră de-a o unge, ne vom murdări mâinile cu cea ce se cheamă „societate”. O instituție menită să ajute omul dar care lucreză în detrimentul său. Singurul ei merit e acela că ne unește pe toți împotriva a ceva. Care este numele acelui ceva nu poate ști decât fiecare în parte.

Sincer, nu aveți niciun motiv sa ne citiți. Nu suntem geniali. Dar măcar încercăm.

Cu respect, Dragoș Huțuleac-editor
Membri onorifici: L.D. Clement, Emilia Guliciuc, Viorel Guliciuc

Colegiu redactional: Gabriela Alionte, Cornelia Bratu,Cristina Bîndiu, Daniela Ceredeev, Dandeş Albert Aurel,Marius Esi, Marius Cucu, Mitric Dănuţa, Gelu Clitnovici, Damian Gheorghiu, Corina Gheorghiu,Ovidiu Hutuleac ,Gabi Pîţu, Ilie Sauciuc

Colaboratori: Caciuc Adriana

Editor: Dragoş Huţuleac

Incepand cu anul editorial 2013-2014 puteti publica in revista noastra articole contra sumei de 10 lei/artico,l pe care ii veti depune in contul RO21BRDE340SV37012943400, deschis la banca BRD, titular cont Dragos Hutuleac. Confirmarea de plata o puteti face telefonic la 0742 281 934 sau atasati chitanta scanata alaturi de articolul trimis online. In acest pret intra eliberarea unei adeverinte de publicare, necesare portofoliului personal. Asteptam articolele dv. la adresa: revistaromaniaazi@yahoo.com. Vă mulţumim!
Revista apare in data de 24 a fiecarei luni.
Incepand cu anul editorial 2013-2014 puteti publica in revista noastra articole contra sumei de 30 lei/articol pe care ii veti depune in contul RO21BRDE340SV37012943400, deschis la banca BRD, titular cont Dragos Hutuleac. Confirmarea de plata o puteti face telefonic la 0742 281 934 sau atasati chitanta scanata alaturi de articolul trimis online. In acest pret intra eliberarea unei adeverinte de publicare, necesare portofoliului personal. Asteptam articolele dv. la adresa: edituracadrelordidactice@yahoo.com. PUBLICAM ORICE ARTICOL CARE SE INCADREAZA IN TEMATICA RUBRICILOR PE CARE LE DETINEM!!! Vă mulţumim!
Anul IV

ISSN 2067 – 5178

Recieve news about this website directly to your mailbox
Scrieţi codul de control "6084"

MITUL...SI MITURI (de Rosu Alexadru Stefan)

MITUL ȘI … MITURI



Mitul, în sens filosofic şi antropologic general, este o povestire anonimă aparţinând unui corpus de naraţiuni transmise oral intre membrii unor grupuri sociale ce au culturi proprii, aparţinând lumii antice.
Miturile antice vroiau să fie inţelese ca adevăruri depline , spre deosebire de toate celelalte lucruri care pot fi considerate adevărate sau exacte, chibzuite, utile sau fără forţă, dar care pretend acel caracter exclusiv al demnităţii. Mitologia greacă cuprinde povestiri fabuloase despre originea universului şi a fenomenelor naturii, despre zei şi eroi legendari. Grecii antici au arătat un interes deosebit poveştilor mitologice care au cunoscut diferite prelucrări literare ce ne permit astăzi să avem o viziune a concepţiei despre lume şi despre existenţă, ce caracterizează în mod unitar şi de neconfundat spiritul culturii. lor. Este greu de înţeles cum au putut grecii antici să conceapă o întreagă mitologie care intră în conflict cu spiritul lor atât de raţional (logos-ul). Explicaţiile psihologilor moderni arată că miturile pot fi puse pe seama dorinţei omului de a pune în lumină conflictele sale secrete, ale subconştientului său. Termenii de mit şi mitologie au cunoscut, de-a lungul timpului mai multe teorii. Este deosebit de greu ca o singură definiţie să poată cuprinde toate aspectele şi toate funcţiile mitului avute în societăţile arhaice şi tradiţionale. Pentru a înţelege interesul grecilor pentru mitologie, nu trebuie să cădem în capcana care constă în a face o legătură între religie şi mitologie. Dacă unele mituri prezintă nişte scenarii care urmăresc explicarea unor fenomene naturale provocate de anumiţi zei, totuşi, nu putem să extindem ideea la ansamblul mitologiei. Miturile pot fi explicate prin faptul că ele preced riturile. Riturile vechi sau de neînţeles compun istoria unor geneze, teogonii, cosmogonii, gigantomanii, epopei şi naraţiuni. Zeul este situat în timp şi spaţiu, primeşte variate epitete care reflectă aşteptările oamenilor în diverse împrejurări.
Termenul mit vine din grecescul mythos ( discurs, povestire), sugerează apartenenţa la sfera oralităţii şi comunicării publice. Nucleul mitologiei greceşti îl reprezintă miturile teogonice.
Unul dintre cei mai importanţi poeţi ai lumii arhaice, Hesiod ( sec.8-7 î.Hr.), este o personalitate a literaturii europene, despre a cărei existenţă avem informaţii furnizate chiar de opera sa. Două dintre creaţiile sale au ajuns până la noi: poemul genealogic de factură filozofică Theogonia şi poemul didactic Munci şi Zile. Theogonia reprezintă unica cosmogonie mitică păstrată integral. Hesiod narează geneza Universului, succesiunea şi lupta generaţiilor divine:Uranus, Cronos, încheind cu triumful lui Zeus. In poem se perindă peste 300 de personaje mitice. Relaţia sugerată în Theogonia lui Hesiod, între acţiunea narativă şi manifestarea Muzelor a stabilit asimilarea definitivă a mythosului cu creatia poetică, în parte şi datorită lungii perioade
în care a coexistat cu aceasta, după apariţia scrierii alfabetice şi a filosofiei, experienţă a lumii reluată în mit.
La Homer, mitul indică propriu-zis ,,cuvântul’’rostit şi ascultat , eveniment care instituie relaţii eficiente între oameni, ingeniozitatea, şiretenia ca stratagemă folosită în vorbire, semnificaţie ce corespunde lui Ulise, mai ales în Iliada. Printre multiplele semnificaţii ale termenului, aşa cum apare în poemele homerice , este aceea de proiect, ordine, sentinţa şi tactică.
Mitul este de la origini, încărcat cu o nuanţă care ne introduce în atmosfera înaltă şi plină de autoritate a cuvintelor care provin din vremurile sacre, străvechi.
Despre existenţa reală a lui Homer, se mai discută încă destul de aprins. Herodot, istoricul,ne spune că ar fi fost originar din Asia Mică. Ar fi trăit pe la mijlocul sec. al VIII-lea î.H. Tradiţia ni-l prezintă ca pe un bătrân orb care ar fi colindat, din cetate în cetate, recitându-şi versurile. Poemele sale erau declamate în faţa mulţimii adunate,iar astăzi continuă să fie un material perpetuu de studiu pentru istorici, arheologi, antropologi şi o sursă de inspiraţie pentru artiştii moderni. Iliada- are ca temă războiul Troiei, în care se confruntă aheii veniți din Grecia cu troienii și aliații acestora, fiecare tabără fiind susținută de diverse divinități, cum ar fi Atena, Poseidon sau Apollo. După zece ani de război, soarta acestuia nu continuă prin numeroase lupte colective sau individuale care ilustrează figuri ca Ajax, Hector sau Patrocle. În final, aheii înving grație victoriei lui Ahile care îl ucide pe conducătorul troian în luptă directă.În cele 24 de cânturi, însumând circa 15 000 de versuri, Iliada relatează fapte de vitejie excepțională făcute de eroi neînfricați, dintre care se detașează Ahile. Acesta nu cunoaște teama și preferă o moarte glorioasă unei vieți tihnite, însă este neîndurător, refuzând familiei dușmanului său până și consolarea de a-i preda corpul acestuia. Îl umanizează însă prietenia pentru Patrocle. Alături de eroi intervin și zeii, conferind operei un caracter miraculos. Astfel, Atena îl apără pe Ahile de sulița lui Hector, iar Apollo îl ascunde pe fiul lui Priam într-o ceață deasă spre a-l feri de mânia Peleianului. Odiseea, cealalta operă a lui Homer, este alcătuită din 12.200 de versuri împărțite în 24 de cânturi, descriind rătăcirile regelui Ulise, după zece ani de război și încă alți zece ani de peripeții în drumul său de reîntoarcere pe mica insulă Itaca. După multe aventuri, acesta ajunge acasă îmbrăcat ca un cerșetor, nefiind recunoscut de pețitorii soției lui credincioase, Penelopa. Aceasta primise veste de la oaspeți despre moartea lui Ulise, fiind asaltată de pețitori. Penelopa opune rezistență pețitorilor, refuzând să se recăsătorească, fiind sprijinită în aceasta de Telemahă istorisiri paralele, cu privire în trecut și aspecte de perspectivă, cu povestiri și descrieri alternative. Acțiunea nu este prezentată cronologic, începând cu chemarea muzelor de către Homer şi sosirea lui Odiseus în Itaca.
Misterele lui Orfeu sunt centrate pe mitul lui Zagreus, care, ca şi Dionysos a fost sfârtecat şi inviat. Cosmogonia este profund inspirată de esoterismul egiptean şi hindus. Noaptea zămisleşte Oul lumii, ale cărui jumătăţi sunt cerul şi pământul. Din unirea lor se naşte Erosul plin de lumină, principiul primordial al vieţii! Un loc aparte în iniţierea orfică îl ocupă conceptul de mântuire. Trupul fizic reprezintă o temniţă: „Oamenii se trag din titani, născându-se din cenuşa acestor duşmani ai lui Dumnezeu, trăsniţi de Zeus însuşi ca pedeapsă a crimelor făcute; în consecintă, fiinţa lor comportă un element rău, care este desemnat uneori ca pământesc. Dar ea are şi un element divin, sau ceresc deoarece titanii îl devoraseră pe fiul lui Zeus. Fără a admite formal noţiunea de cădere sau de păcat originar, acest dualism reprezintă ideea unei pângăriri imprimate speciei umane.” Prin iniţiere, abstinenţa şi dobândirea cunoaşterii despre natura divină ascunsă în trupul uman, se poate ajunge la ruperea ciclului încarnărilor în şcoala suferinţei. Ţelul orfismului este dobândirea mântuirii ca eliberarea finală din ghearele ciclului viaţă-moarte!
Cred că o persoană ce caută ințelepciunea, v-a citi operele acestor filosofi și cu siguranță v-a fi o persoană iubitoare de mituri.

Bibliografie
1.Enciclopedie de Filosofie şi Ştiinţe Umane, Editura All Educaţional, 2007.
2.Horia C. Matei, Enciclopedia antichităţii, Editura Meronia, Bucureşti, 2004.
3.Walter Freidrich Otto, Mitul,( trad.), Il Melangolo, Genova, 1993.
4.Indro Montanelli, Istoria Grecilor, Editura Artemis, Bucureşti, 1994.
5.Isprăvile iscusitului Ulise, Prietenii Cărţii,Bucureşti, 1997.
12/19/2014 12:18:50
hutuleacd
In numele libertatii absolute de exprimare, autorii raspund in mod direct de continutul materialelor publicate sub semnatura proprie
Name
Email
Comment
Or visit this link or this one