Incepand cu anul editorial 2013-2014 puteti publica in revista noastra articole contra sumei de 30 lei/articol pe care ii veti depune in contul RO21BRDE340SV37012943400, deschis la banca BRD, titular cont Dragos Hutuleac. Confirmarea de plata o puteti face telefonic la 0742 281 934 sau atasati chitanta scanata alaturi de articolul trimis online. In acest pret intra eliberarea unei adeverinte de publicare, necesare portofoliului personal. Asteptam articolele dv. la adresa: edituracadrelordidactice@yahoo.com. PUBLICAM ORICE ARTICOL CARE SE INCADREAZA IN TEMATICA RUBRICILOR PE CARE LE DETINEM!!! Vă mulţumim!


Revista „Romania Azi" nu se vrea a fi „altfel”. Altfel sunt toate revistele. Noi vrem să fim numai diferiti. Diferiți în sensul ca vom promova normalul și firescul ca parte a cotidianului. Chestiuni care, la ora actuală, se află în contradicție. Evident, aceasta revista nu este nimic altceva decât o „aflare în treabă” a unor frustrați dar, totuși, parafrazând un fost prim-ministru, cititorii noștri sunt mai deștepți decât scriitorii altora. Așa că,vă rog, nu ne acordați nicio șansă. Adevărul e ca suntem foarte plictisitori. Tratăm exact aceleași probleme pe care le tratați și dumneavoastră care, normal, le tratați mult mai bine.

Nu, nu vrem sa trăim într-o lume mai bună. Aceasta este excelentă. Doar puțin prăfuită și neunsă. Scârție. În încercarea noastră de-a o unge, ne vom murdări mâinile cu cea ce se cheamă „societate”. O instituție menită să ajute omul dar care lucreză în detrimentul său. Singurul ei merit e acela că ne unește pe toți împotriva a ceva. Care este numele acelui ceva nu poate ști decât fiecare în parte.

Sincer, nu aveți niciun motiv sa ne citiți. Nu suntem geniali. Dar măcar încercăm.

Cu respect, Dragoș Huțuleac-editor
Membri onorifici: L.D. Clement, Emilia Guliciuc, Viorel Guliciuc

Colegiu redactional: Gabriela Alionte, Cornelia Bratu,Cristina Bîndiu, Daniela Ceredeev, Dandeş Albert Aurel,Marius Esi, Marius Cucu, Mitric Dănuţa, Gelu Clitnovici, Damian Gheorghiu, Corina Gheorghiu,Ovidiu Hutuleac ,Gabi Pîţu, Ilie Sauciuc

Colaboratori: Caciuc Adriana

Editor: Dragoş Huţuleac

Incepand cu anul editorial 2013-2014 puteti publica in revista noastra articole contra sumei de 10 lei/artico,l pe care ii veti depune in contul RO21BRDE340SV37012943400, deschis la banca BRD, titular cont Dragos Hutuleac. Confirmarea de plata o puteti face telefonic la 0742 281 934 sau atasati chitanta scanata alaturi de articolul trimis online. In acest pret intra eliberarea unei adeverinte de publicare, necesare portofoliului personal. Asteptam articolele dv. la adresa: revistaromaniaazi@yahoo.com. Vă mulţumim!
Revista apare in data de 24 a fiecarei luni.
Incepand cu anul editorial 2013-2014 puteti publica in revista noastra articole contra sumei de 30 lei/articol pe care ii veti depune in contul RO21BRDE340SV37012943400, deschis la banca BRD, titular cont Dragos Hutuleac. Confirmarea de plata o puteti face telefonic la 0742 281 934 sau atasati chitanta scanata alaturi de articolul trimis online. In acest pret intra eliberarea unei adeverinte de publicare, necesare portofoliului personal. Asteptam articolele dv. la adresa: edituracadrelordidactice@yahoo.com. PUBLICAM ORICE ARTICOL CARE SE INCADREAZA IN TEMATICA RUBRICILOR PE CARE LE DETINEM!!! Vă mulţumim!
Anul IV

ISSN 2067 – 5178

Recieve news about this website directly to your mailbox
Scrieţi codul de control "6084"

Repere geografico – istorice ale Ţinutului Cloşani (de Slevoacă Vasile)

Microregiunea cuprinsă în Podişul Mehehedinţi, între Valea Cernei, Valea Motrului şi drumul naţional E 70, realizând un punct de legătură între oraşele Motru şi Drobeta Turnu – Severin, poartă denumirea de Plaiul Cloşani. Ţinutul se învecinează în partea de nord-est cu oraşul Targu-Jiu din judeţul Gorj, iar la sud-vest este delimitat de oraşul Herculane din judeţul Caraş-Severin.
Acest ţinut are în componenţ sa 21 de localităţi (20 de comune şi un oraş): Ponoarele, Izverna, Balta, Bălvăneşti, Broşteni, Cireşu, Godeanu, Ilovăţ, Iloviţa, Izvoru – Barzii, Malovăţ, Obârşia Cloşani, Podeni, Şişeşti, Sovarna, Bala, Căzăneşti, Floreşti, Husnicioara şi Corcova. Mărimea medie a unei comune este de 2457 de locuitori.

Date istorice privind Ţinutul Cloşani

Plaiul Cloşani este o zonă etnografică care face parte din regiunea Oltenia Nordică, în Podişul Mehedinţi. ,, Cunoscut şi larg folosit de localnici, apelativul Plaiul Cloşanilor, denumind un întreg ţinut din Podişul Mehedinţilor, a intrat în conştiinţa poporului român la începutul secolului al XIX-lea, datorită lui Tudor Vladimirescu. Bravul conducător al revoluţiei de la 1821 a fost vătaf de plai al ţinutului Cloşanilor, bucurându-se de un mare prestigiu printre moşnenii din satele Plaiului, sate care au dat numeroşi luptători în oastea de panduri. De altfel, la începutul secolului al XIX-lea, ţinutul se constituie şi ca unitate administrative – sub denumirea de Plaiul Muntelui (1819), pentru ca în 1831 să-şi schimbe denumirea în Plaiul Cloşanilor, denumire care a rămas păstrată până astazi’’.
Legenda spune că Tudor Vladimiresu îşi ţinea pandurii ascunşi într-o peşteră de la Vârful lui Stan, fiind un loc bun pentru observaţie. ,,Vârful lui Stan a constituit un important punct de semnalizare prin foc încă din vechime. Dacă Drubeta era în pericol semnaliza prin foc vârful Chicioarei şi de aici Piatra lui Stan, vârful Godeanu asemenea unui veritabil telefon.‘’

Izverna şi Ponoarele – Aşezare. Toponimie

Comuna Izverna este situată la paralela 45 de grade şi în apropierea meridianului de 46 de grade, la jumătatea distanţei dintre pol şi ecuator, făcând parte din Podişul Mehedinţi. Această localitate a fost reşedinţă de comună, cuprinzând sate precum: Canicea, Brăglesca, Dragheşti, Turtaba şi Godeanu. După reforma administrativă s-au alipit şi alte sate, precum: Cerna Vârf, Nadanova şi Buseşti.
,, Ca denumire, Izverna pare să fie de origine slavă, fiind legată de numele de izvor, locul de unde iese apa. Se pare că denumirea este mult mai veche fiind slavinizată ulterior, căci locul a fost o veche aşezare dacică.’’
O dovedeşte un târnăcop de aramă găsit la Piatra lui Stan, un ciocan de bronz, un vârf de săgeată şi monede romane din timpul lui Gordianus.
Comuna Ponoarele este situată în partea de nord a judeţului Mehedinţi, în unitatea morfologică “Podişul Mehedinţi”, având un relief predominant muntos. În partea de nord comuna se învecinează cu Obârşia Cloşani, la nord-est cu Baia de Aramă, la sud cu comuna Bala şi la vest cu Izverna. Din cauza reliefului predominant muntos, singurele căi de acces în această localitate sunt cele rutiere.
Aşezată în platoul Mehedinţi, care ,, în ansamblul carstic al României ocupa un loc cu totul aparte prin bogăţia nemaîntâlnită, varietatea şi amploarea fenomenelor carstice”, Ponoarele dispune de un extraordinar potenţial turistic.
În ceea ce priveşte denumirea localităţii Ponoarele, aceasta provine de la cuvântul ponor, ponoare, care este definit în dicţionar în felul următor: ,, coastă prăpăstioasă formată din prăbuşirea, ruperea sau alunecarea unor straturi; povȃrniş’’.
Respectivul termen, ponoare, este definit în Mic dicţionar enciclopedic ca fiind ,, o formă negativă de relief, rezultată prin îngemănarea dolinelor (reg.), denumire dată unei adâncituri, produsă prin prăbuşirea, surparea sau alunecarea unor straturi’’.
Satele care aparţin comunei sunt sate răsfirate. Acestea sunt: Ponoarele, Băluţa, Bȃrȃiac, Brȃnzeni, Buicani, Ceptureni, Cracu – Muntelui, Delureni, Gărdăneasa, Gheorgheşti, Ludu, Proiteşti, Răiculeşti, Valea – Ursului, Şipot.
“Printre cele 41 de perimetre carstice din România stabilite până în anul 1982, cuprinse în: Lista obiectivelor carstice cu statut legal de protecţie de către Academia Romȃnă, la numărul 35 a fost menţionată localitatea Ponoarele cu o suprafaţă de 120 ha prin Dec. 237 / 1950”.
Legea privind ariile protejate / 2000 publicată în M.O. nr.152 / 12 aprilie 2000, extinde numărul ariilor protejate din Mehedinţi. La poziţia 2600 este menţionată “Pădurea de liliac Ponoarele”, iar la poziţia 2613 “Complexul carstic de la Ponoarele”. Respectiva lege mai menţionează la pagina 35, în ceea ce priveşte Ansamblurile tradiţionale rurale, comunA Ponoarele, satul Ponoarele cu cele trei mori de lemn cu ciutură.
Analizând resursele turistice ale carstului mehedinţean în vederea realizării unei clasificări, cercetătorii includ Ponoarele şi Izverna în 4 din cele 6 categorii de localităţi:
- localităţi caracterizate prin poziţia geografică şi cadrul natural pitoresc;
- localităţi de interes vânătoresc;
- localităţi de interes piscicol;
- localităţi etnofolclorice prin arhitectura tradiţională, port, ţesături şi muzică.
Aceste aspecte, identificate mai sus, l-au determinat pe cercetătorul Cornel Boteanu să recomande Izverna ,, drept unul din cele mai importante centre turistice din nordul Plaiului Cloşani şi, nu întâmplător, ea este considerată Sinaia Mehedinţiului. Cei care au trecut pe aici au păstrat în suflet şi în memorie inegalabila frumuseţe a locurilor şi ospitalitatea oamenilor’’.

Bibliografie:
1. Marcela Bratiloveanu – Popilian, Zona etnografică Plaiul Cloşani, Bucureşti, Editura Sport – Turism , 1990;
2. C. Boteanu - Izverna, o vatră străveche din Plaiul Cloşani, Bucureşti , Editura Pro Transilvania, 2000;
3. Cr. Goran, Platoul carstic al Mehedinţiului, Bucureşti, Editura Academiei R.S.R., 1978;
4. Mic dicţionar enciclopedic, Bucureşti, Editura Ştiinţifică si enciclopedică, 1986;
5. C. Boteanu, D. Borloveanu, Ponoarele, Craiova, Editura MJM, 2003
07/06/2017 00:23:41
hutuleacd
In numele libertatii absolute de exprimare, autorii raspund in mod direct de continutul materialelor publicate sub semnatura proprie
Name
Email
Comment
Or visit this link or this one