Incepand cu anul editorial 2013-2014 puteti publica in revista noastra articole contra sumei de 30 lei/articol pe care ii veti depune in contul RO21BRDE340SV37012943400, deschis la banca BRD, titular cont Dragos Hutuleac. Confirmarea de plata o puteti face telefonic la 0742 281 934 sau atasati chitanta scanata alaturi de articolul trimis online. In acest pret intra eliberarea unei adeverinte de publicare, necesare portofoliului personal. Asteptam articolele dv. la adresa: edituracadrelordidactice@yahoo.com. PUBLICAM ORICE ARTICOL CARE SE INCADREAZA IN TEMATICA RUBRICILOR PE CARE LE DETINEM!!! Vă mulţumim!


Revista „Romania Azi" nu se vrea a fi „altfel”. Altfel sunt toate revistele. Noi vrem să fim numai diferiti. Diferiți în sensul ca vom promova normalul și firescul ca parte a cotidianului. Chestiuni care, la ora actuală, se află în contradicție. Evident, aceasta revista nu este nimic altceva decât o „aflare în treabă” a unor frustrați dar, totuși, parafrazând un fost prim-ministru, cititorii noștri sunt mai deștepți decât scriitorii altora. Așa că,vă rog, nu ne acordați nicio șansă. Adevărul e ca suntem foarte plictisitori. Tratăm exact aceleași probleme pe care le tratați și dumneavoastră care, normal, le tratați mult mai bine.

Nu, nu vrem sa trăim într-o lume mai bună. Aceasta este excelentă. Doar puțin prăfuită și neunsă. Scârție. În încercarea noastră de-a o unge, ne vom murdări mâinile cu cea ce se cheamă „societate”. O instituție menită să ajute omul dar care lucreză în detrimentul său. Singurul ei merit e acela că ne unește pe toți împotriva a ceva. Care este numele acelui ceva nu poate ști decât fiecare în parte.

Sincer, nu aveți niciun motiv sa ne citiți. Nu suntem geniali. Dar măcar încercăm.

Cu respect, Dragoș Huțuleac-editor
Membri onorifici: L.D. Clement, Emilia Guliciuc, Viorel Guliciuc

Colegiu redactional: Gabriela Alionte, Cornelia Bratu,Cristina Bîndiu, Daniela Ceredeev, Dandeş Albert Aurel,Marius Esi, Marius Cucu, Mitric Dănuţa, Gelu Clitnovici, Damian Gheorghiu, Corina Gheorghiu,Ovidiu Hutuleac ,Gabi Pîţu, Ilie Sauciuc

Colaboratori: Caciuc Adriana

Editor: Dragoş Huţuleac

Incepand cu anul editorial 2013-2014 puteti publica in revista noastra articole contra sumei de 10 lei/artico,l pe care ii veti depune in contul RO21BRDE340SV37012943400, deschis la banca BRD, titular cont Dragos Hutuleac. Confirmarea de plata o puteti face telefonic la 0742 281 934 sau atasati chitanta scanata alaturi de articolul trimis online. In acest pret intra eliberarea unei adeverinte de publicare, necesare portofoliului personal. Asteptam articolele dv. la adresa: revistaromaniaazi@yahoo.com. Vă mulţumim!
Revista apare in data de 24 a fiecarei luni.
Incepand cu anul editorial 2013-2014 puteti publica in revista noastra articole contra sumei de 30 lei/articol pe care ii veti depune in contul RO21BRDE340SV37012943400, deschis la banca BRD, titular cont Dragos Hutuleac. Confirmarea de plata o puteti face telefonic la 0742 281 934 sau atasati chitanta scanata alaturi de articolul trimis online. In acest pret intra eliberarea unei adeverinte de publicare, necesare portofoliului personal. Asteptam articolele dv. la adresa: edituracadrelordidactice@yahoo.com. PUBLICAM ORICE ARTICOL CARE SE INCADREAZA IN TEMATICA RUBRICILOR PE CARE LE DETINEM!!! Vă mulţumim!
Anul IV

ISSN 2067 – 5178

Recieve news about this website directly to your mailbox
Scrieţi codul de control "6084"

Strategii manageriale de intervenţie în situaţiile de criză educaţională în clasa de elevi (de Slevoacă Vasile)

Decizia care stă la baza actului de intervenţie sau de nonintervenţie este una nu lipsită de dificultate. Decizia de intervenţie în situaţii de criză, situaţii care sunt caracterizate printr-un grad foarte ridicat de risc, prezintă o serie de aspecte particulare, de a căror clarificare poate depinde însuşi succesul respectivei intervenţii.
„Riscul este o variaţie a valorilor reale faţă de valorile medii sau cele pe care le aşteptăm, variaţii care sunt datorate unor cauze întâmplătoare.”
„Incertitudinea este o variaţie a valorii reale cauzate de erorile de estimare şi aceasta datorită puţinelor informaţii asupra factorilor de influenţă sau a imposibilităţii de a lua în considerare toţi aceşti factori.”
Parametrii după care poate fi analizată o situaţie care implică intervenţia sau nonintervenţia sunt:
– durata abaterii comportamentale;
– frecvenţa abaterilor;
– susceptibilitatea de „contaminare” la nivel de grup;
– structurile personalizate afectate;
– consecinţele în planul evoluţiei longitudinale a elevului respectiv.
Copilul cu tulburări comportamentale este reprezentat, în sens figurat, de: „copilul rău”, „copilul turbulent”, „copilul revoltat”, „inadaptatul juvenil”, „copilul cu dezvoltare dizarmonică a personalităţii”, „copilul irascibil”, „copilul hiperactiv” sau „copilul cu tulburări de caracter”.
Clasificarea simptomatologică a tulburărilor comportamentale:
a) nivelul individual – cuprinde copii:
– cu variaţii
 ale dispoziţiei;
 ale activităţii (labilitate);
– agitaţi;
– heteroagresivi şi autoagresivi;
– emotivi, inhibaţi;
– cu comportament
 fobic;
 obsesional.
b) nivelul relaţional – cuprinde copii:
– indiferenţi;
– întorşi spre sine (introvertiţi);
– izolaţi;
– opozanţi;
– dependenţi;
– revendicativi (afectivitate);
c) nivelul social – cuprinde copii:
– cu manifestări delincvente;
– fugari.


Tulburările comportamentale, (din punctul de vedere al managementului clasei de elevi acceptate ca fiind abateri comportamentale):
– nu pot fi înţelese decât prin raportarea la dezvoltarea bio-psiho-socială a copilului şi
– nu pot fi izolate de variabilele socio-familiale al copilului (istoria grupului familial, istoria relaţiei părinţi-copii, istoria cuplului parental, istoria frăţiei, cultura familială) şi de evaluarea psio-patologică.
Etapele de urmat într-o deciziei de intervenţie:
diagnoza şi prognoza comportamentală
Paşii specifici pentru analiza unui caz de abatere liniară sunt :
– observarea pasivă a cazului;
– necesitatea unei distanţări în raport cu o modalitate de relaţionare indusă de copil;
– elaborarea unei relaţii mai structurate prin decodarea problemelor practice ale copilului;
– elaborarea unui proiect pedagogic centrat pe elementele ascultării active.
ascultarea activă
Ascultarea activă este un mod excelent de a-i încuraja pe elevi să comunice. Interesul pe care îl arătam persoanei respective îl va determina adesea să fie mai comunicativ. Faptul că nu le criticăm elevilor cu care intrăm în relaţii de comunicare, gândurile şi sentimentele îi va face să se simtă mai bine şi să se destăinuii mai profund. Ascultarea activă ne ajută să ne descurcăm chiar şi atunci când nu avem nimic de spus şi de comentat.
Ascultarea activă presupune o comunicare mai eficientă, bazată pe o ascultare atentă, precisă în voinţa şi în fapt, la nivelul clasei de elevi.
Elementele definitorii ale ascultării active sunt: tăcerea, calmul, concentrarea, îndepărtarea factorilor perturbatori (a acelora care favorizează distragerea atenţiei), privirea îndreptată spre cel care vorbeşte, focalizarea privirii în ochii vorbitorului, evitarea situaţiilor conflictuale (nici exterioare şi nici în gând, interioare), concentrarea studiului şi pe personalitatea vorbitorului, echilibru în intuirea şi cântărirea presupunerilor, ignorarea propriilor sentimente şi trăiri.
O situaţie problematică cuprinde mai multe serii de probleme ce pot fi supuse unor metode algoritmice sau creative de soluţionare.
Problemele care compun o situaţie problematică pot fi de trei tipuri:
– probleme de tip abatere;
– probleme de tip optimizare;
– probleme potenţiale.
Intervenţia în cazul situaţiilor problematice presupune asistenţă psihologică.
asistenţa psihologică
Asistenţa psihologică constă în intervenţia prin trei paşi:
– secvenţa diagnostic, constativă – furnizează date pentru identificarea problemelor, evaluarea şi ierarhizarea, precum şi elaborarea procedurilor de soluţionare;
– secvenţa formativ-profilactică – vizează metode şi acţiuni prin care cadrul didactic să înveţe cum să abordeze exigentele şi solicitările situaţiei problema respective în scopul soluţionării acesteia;
– secvenţa terapeutico-recuperatori – îmbină elementele de consiliere şi cele de psihoterapie.
Majoritatea abaterilor comportamentale în clasă sunt datorate unor tulburări adaptative şi de comportament.

Efectele posibile ale tulburărilor sau abaterilor comportamentale ale elevilor în clasă sunt:
– eşecurile privind adaptarea şi
– integrarea şcolară şi delincventa juvenilă.
Copiii cu probleme de integrare şcolară se caracterizează prin:
– insubordonare în raport cu regulile şi normele şcolare;
– lipsa de interes faţă de cerinţele şi obligaţiile şcolare;
– absenteismul, repetenţia;
– conduita agresivă.
nivelul de adaptare şi de integrare şcolară
Nivelul de adaptare şi de integrare şcolară este analizat din punctul de vedere a doi indicatori:
– randamentul şcolar;
– gradul de satisfacţie resimţit de elev.
„Abaterea comportamentală reprezintă devierea unui elev de la normele comportamentale stabilite în clasă, deviere soldată cu efecte în planul adaptării şi integrării social-şcolare a elevului respectiv.”
Abaterile liniare (cele mai simple ca anvergură şi consecinţe în planul dezvoltării personalităţii) îmbracă adesea şi forma alergiei şcolare (elevii care nu suportă şcoala) datorită unor cauze manageriale clare:
 educatori inapţi, neimplicaţi şi nerespectând particularităţile de vârstă;
 educatori care nu fac eforturi de cunoaştere şi de mobilizare a elevului;
 educatori autoritarişti şi agresivi;
 educatori inabili din punct de vedere managerial.
Principalele stadii parcurse de analiza şi intervenţia cadrului didactic într-o situaţie de criză educaţională (abatere comportamentală) sunt:
– prezentarea problemei:
 reprezentarea de către elev;
 reprezentarea de către cadrul didactic;
 prezentarea problemei în sistemul relaţional al copilului (grup de prieteni, familie etc.).
În urma investigaţiilor este formulată problema principală definindu-se situaţia de criză educaţională.
– evaluarea problemei:
 istoria problemei;
 eforturi şi demersuri anterioare de rezolvare a problemei;
 în urma interviului se stabilesc şi se evaluează punctele „forte” şi punctele „slabe” ale situaţiei la nivelurile:
o avantajele / dezavantajele biologice;
o avantajele / dezavantajele psihologice;
o avantajele / dezavantajele pedagogice.
– modalităţi de intervenţie:
 crearea climatului echilibrat de învăţare;
 evitarea, prevenirea greşelilor educaţionale;
 cultivarea intereselor şi a preocupărilor şcolare prin recunoaşterea şi aprecierea reuşitelor;
 integrarea într-un sistem de terapie de grup.

Caracteristicile terapiei de grup sunt:
o circulaţia şi plasamentul informaţiei, sugestii, opţiuni, consiliere în legătură directă cu problemele psihosociale sau didactice;
o inocularea speranţei care este un ingredient psiho-afectiv, absolut necesar oricărui debut de activitate intraclasă;
o universalitatea, care presupune conştientizarea faptului că nici o problemă nu este unică şi personală;
o altruismul;
o reluarea şi corectarea unor obişnuinţe comportamentale;
o dezvoltarea tehnicilor de socializare: învăţarea socială, dezvoltarea competenţelor interacţionare;
o coeziunea grupului: intensificarea comunicării între membrii grupului, nivele înalte ale încrederii, asumarea normelor de grup, stabilirea rolurilor;
o catharsis-ul individual şi de grup;
o includerea factorului existenţial.
– plan de intervenţie
Planul de intervenţie ţine seama de:
a) depăşirea stării de disconfort care are la bază ideea ca efortul este prea dificil;
b) înlăturarea sentimentelor de neputinţă, lipsa de speranţe legate de ideea că problema e mult prea dificilă şi el este prea slab pentru a face ceva;
c) teama de eşec care trebuie înlăturată prin convingerea că orice succes mic este semnificativ;
d) înlăturarea tendinţei la rebeliune, care rezultă din opinia subiectului că trebuie să aibă un control total asupra propriului său destin şi că poate să facă tot ce doreşte, prin practicarea tehnicilor de judecată valorică.
În planul intervenţiei se mai pot lua în considerare următoarele elemente:
e) problemele adiacente, ostilităţi:
– carenţele relaţiilor sociale;
– acceptarea aparentă a situaţiei în care se află elevul;
– minciuna;
– relaţia cu părinţii, prietenii şi cu cadrele didactice.
f) durata intervenţiei şi tipul ei;
g) evaluarea intervenţiei
Toate aceste elemente reprezintă baza de intervenţie în situaţii de criză educaţională în clasa de elevi.


Bibliografie:

1. Buburuzan Dana Mihaela, Managementul și managerul clasei de elevi, Editura Cadrelor Didactice, 2012.
2.. Romiţă Iucu, , Managementul clasei de elevi, Proiectul pentru Învăţământul rural, 2005;
07/05/2017 16:17:42
hutuleacd
In numele libertatii absolute de exprimare, autorii raspund in mod direct de continutul materialelor publicate sub semnatura proprie
Name
Email
Comment
Or visit this link or this one